În 2021, Uniunea Europeană a exportat mai multe automobile electrice și hibride

Exporturile UE de maşini electrice şi hibride au crescut anul trecut cu 69%, în termeni valorici, la 42 miliarde de euro (44,26 miliarde de dolari), depăşind importurile pentru al doilea an, conform datelor Eurostat, transmite Reuters.

Datele arată că, în 2021, exporturile de autoturisme hibride, fără reîncărcare din surse externe, au urcat la 22,9 miliarde de euro, în timp ce exporturile de maşini integral electrice au ajuns la 12,3 miliarde de euro, iar cele de vehiculele hibride reîncărcabile au crescut la 6,8 miliarde de euro.

Valoarea totală a importurilor a crescut cu 40%, la 29 miliarde de euro. De asemenea, valoarea exporturilor a depăşit valoarea importurilor în 2021, după ce în 2020, valoarea importurilor a depăşit valoarea exporturilor.

Marea Britanie a fost cea mai importantă destinaţie pentru exporturile UE de autoturisme hibride fără reîncărcare din surse externe şi de maşini integral electrice, reprezentând 26% şi, respectiv, 28% din total, fiind urmată de Norvegia şi Statele Unite.

Vehiculele hibride reîncărcabile au fost exportate în principal în Marea Britanie, China şi SUA.

Japonia a fost piaţa de origine pentru 23% din importurile UE de autoturisme hibride fără reîncărcare din surse externe, în 2021. Pentru maşinile integral electrice, China a fost responsabilă pentru 43% din importuri, în timp ce vehiculele hibride reîncărcabile au fost în mare parte importate din Statele Unite.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#electrice #hibride #autovehicule #export #mașini #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive