Se deschide supapa! Topul ministerelor cu cei mai mulți bani alocați în 2023. Cel al lui Spînu rămâne cu buza umflată

Guvernul a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023, iar documentul prevede creșterea bugetelor mai multor ministere, notează realitatea.md.

Topul ministerelor, care înregistrează cea mai mare creștere la buget, comparativ cu anul 2022.

1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale – buget de 5,9 miliarde lei, în creștere cu 2,9 miliarde lei

2. Ministerul Apărării – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 650 milioane lei

3. Ministerul Sănătății – buget de 2,4 miliarde lei, în creștere cu 318 milioane lei

4. Ministerul Educației – buget de 3 miliarde lei, în creștere cu 295 milioane lei

5. MAI – buget de 4,3 miliarde lei, în creștere cu 272 milioane lei

6. Ministerul Justiției – buget de 1 miliard lei, în creștere cu 106 milioane lei

7. Ministerul Finanțelor – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 87 milioane lei

8. Ministerul Culturii – buget de 561 milioane lei, în creștere cu 69,4 milioane lei

La celelalte ministere, bugetul pentru anul 2023 a fost redus. Cel mai mult s-a tăiat de la ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministere #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom