Bate vântul în Germania, dar nu suficient de tare. Producția ia de energie verde rămâne sub plafonul UE pentru 2030

Producţia de energie din surse regenerabile a Germaniei a crescut în 2022, dar încă este sub plafonul necesar pentru a atinge ţinta de a genera 80% din electricitate din regenerabile, până în 2030, a anunţat luni Agenţia pentru Mediu, transmite Reuters.

Energia regenerabilă ar urma să reprezinte 46% din consumul de energie electrică anul acesta, în creştere faţă de un nivel de 41% în urmă cu un an, se arată în raportul anual al organizaţiei.

Anul trecut, au fost generaţi aproximativ 256 TWh (terawatt-oră), în special din energie solară şi eoliană, o creştere anuală de 9%, dar sub obiectivul de 269 TWh pentru un an, în vederea atingerii ţintei de aproximativ 600 TWh până în 2030, informează Agenţia pentru Mediu.

„Evoluţia decisivă pentru o expansiune cu succes a energiei din surse regenerabile trebuie rapid stabilită”, a afirmat Dirk Messner, preşedintele instituţiei.

Având obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2045, Berlinul şi-a majorat anul acesta ţinta privind energia regenerabilă şi a adoptat câteva reglementări menite să atenueze restricţiile şi să accelereze investiţiile în energiile din surse regenerabile, susţinând că expansiunea este „de interes public”. Cea mai mare economie europeană încearcă diverse metode pentru a compensa scăderea livrărilor de gaze ruseşti, după ce Moscova a invadat Ucraina.

Anul acesta, vântul a generat în total 128 TWh (terawatt-oră), 103 TWH fiind de la turbine eoliene terestre, dar producţia nu a ajuns la precedenta valoare de vârf din 2020 deoarece au fost prea puţine instalaţii eoliene noi, informează Agenţia pentru Mediu.

Doar 0,8% din teritoriul Germaniei este în prezent desemnat pentru energie eoliană terestră, dar autorităţile au stabilit recent suprafaţa minimă care trebuie alocată de fiecare din cele 16 landuri pentru parcurile eoliene.

Generarea de energie din instalaţii fotovoltaice a urcat în ritm anual cu 23% în 2022, la 61 TWh, datorită vremii calde în vară şi a amplasării de noi instalaţii, se arată în raportul organizaţiei.

#regenerabila #Energie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.