Bate vântul în Germania, dar nu suficient de tare. Producția ia de energie verde rămâne sub plafonul UE pentru 2030

Producţia de energie din surse regenerabile a Germaniei a crescut în 2022, dar încă este sub plafonul necesar pentru a atinge ţinta de a genera 80% din electricitate din regenerabile, până în 2030, a anunţat luni Agenţia pentru Mediu, transmite Reuters.

Energia regenerabilă ar urma să reprezinte 46% din consumul de energie electrică anul acesta, în creştere faţă de un nivel de 41% în urmă cu un an, se arată în raportul anual al organizaţiei.

Anul trecut, au fost generaţi aproximativ 256 TWh (terawatt-oră), în special din energie solară şi eoliană, o creştere anuală de 9%, dar sub obiectivul de 269 TWh pentru un an, în vederea atingerii ţintei de aproximativ 600 TWh până în 2030, informează Agenţia pentru Mediu.

„Evoluţia decisivă pentru o expansiune cu succes a energiei din surse regenerabile trebuie rapid stabilită”, a afirmat Dirk Messner, preşedintele instituţiei.

Având obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2045, Berlinul şi-a majorat anul acesta ţinta privind energia regenerabilă şi a adoptat câteva reglementări menite să atenueze restricţiile şi să accelereze investiţiile în energiile din surse regenerabile, susţinând că expansiunea este „de interes public”. Cea mai mare economie europeană încearcă diverse metode pentru a compensa scăderea livrărilor de gaze ruseşti, după ce Moscova a invadat Ucraina.

Anul acesta, vântul a generat în total 128 TWh (terawatt-oră), 103 TWH fiind de la turbine eoliene terestre, dar producţia nu a ajuns la precedenta valoare de vârf din 2020 deoarece au fost prea puţine instalaţii eoliene noi, informează Agenţia pentru Mediu.

Doar 0,8% din teritoriul Germaniei este în prezent desemnat pentru energie eoliană terestră, dar autorităţile au stabilit recent suprafaţa minimă care trebuie alocată de fiecare din cele 16 landuri pentru parcurile eoliene.

Generarea de energie din instalaţii fotovoltaice a urcat în ritm anual cu 23% în 2022, la 61 TWh, datorită vremii calde în vară şi a amplasării de noi instalaţii, se arată în raportul organizaţiei.

#regenerabila #Energie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.