Europa, cotropită de frig. Continentul are de trecut „testul de energie”

11 Dec. 2022, 10:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2022, 10:50 // Actual //  bani.md

Valul de frig care afectează continentul va continua şi săptămâna viitoare, fiind prognozate temperaturi negative în Germania şi ninsori în unele părţi ale Regatului Unit.

Deşi aceste condiţii vor contribui la creşterea spiritului de sărbătoare, ele vor începe să pună presiune asupra aprovizionării cu energie, care este esenţială pentru ca Europa să supravieţuiască iernii fără pene de curent.

Toamna blândă a limitat consumul de gaz şi a ajutat la umplerea depozitelor, reducând astfel îngrijorările legate de posibilele penurii cauzate de pierderea fluxurilor ruseşti. Dar provocările încep acum. Cererea mai mare de încălzire şi lipsa de aprovizionare din partea parcurilor eoliene din Marea Britanie, Germania şi ţările nordice vor pune la încercare reţelele, în timp ce parcurile nucleare franceze şi suedeze se confruntă cu dificultăţi.

Şi, deşi guvernul din Germania, cea mai mare economie europeană, se aşteaptă să aibă suficientă energie în lunile reci, autoritatea de reglementare a reţelei BNetzA a îndemnat vineri locuinţele şi întreprinderile să reducă încălzirea pentru a economisi combustibil.

„Este foarte probabil că va exista o creştere a cererii de încălzire pentru a face faţă condiţiilor mai reci care vor persista în cea mai mare parte a lunii”, a declarat Alexandra Sherred, meteorolog asociat la The Weather Co, citat de mediafax.ro.

Deşi va fi mai cald în jurul Mării Mediterane, nordul Europei va resimţi gerul până săptămâna viitoare. Mercurul va coborî până la -23 de grade Celsius în nordul Scandinaviei luni, a declarat institutul meteorologic suedez. Alţi meteorologi văd cele mai multe şanse de ninsori pe termen scurt în nordul şi estul Scoţiei, iar Met Office din Marea Britanie a emis o avertizare pentru zăpadă şi gheaţă în sud-estul Angliei şi la Londra începând de duminică.

„Totul sugerează că vremea rece va dura cel puţin în următoarele 10 zile”, a declarat Mattias Lind, meteorolog în Suedia. „S-ar putea să fie destul de multă zăpadă în zilele următoare”.

Îngrijorarea este că aceste condiţii aspre însoţesc o criză de energie electrică din ce în ce mai gravă în Suedia, cu o întrerupere a activităţii la cel mai mare reactor nuclear al ţării. Acest lucru înseamnă că naţiunea va trebui să se bazeze pe importurile de energie din Norvegia, Germania şi Polonia pentru a se asigura că există suficientă energie pentru toată lumea.

În Germania, cetăţenii au fost lăudaţi pentru că au economisit gazul atunci când temperaturile erau încă blânde în noiembrie. Şi, în timp ce cererea de încălzire creşte acum, când temperaturile ating aproximativ -7 grade Celsius în locuri precum Berlin şi Hamburg, gospodăriile vor fi tentate să dea drumul la termostat.

„Trebuie să ţinem cont de faptul că iarna se poate prelungi”, a declarat Klaus Mueller, preşedintele autorităţii germane de reglementare a reţelelor, într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD.

Există şi alte ameninţări meteorologice la adresa sistemului energetic european. Producţia eoliană va atinge un minim în weekend în Marea Britanie, înainte de a creşte luni – lucru care a provocat o revenire a preţurilor energiei electrice pe termen scurt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.