5 tipuri de înșelătorii online la care să fii atent în perioada sărbătorilor de iarnă. Crypto scam e în listă

Sărbătorile de iarnă sunt o perioadă prielnică pentru hackeri. Mulți utilizatori cad pradă „ofertelor irezistibile” apărute în mediul online. Anume acum, fraudele online sunt prezente peste tot. În acest context, Google a publicat o listă cu 5 tipuri de înșelătorii pe internet la care să fim atenți în această perioadă de sărbători.

Card cadou și giveaway: Escrocii încearcă să-i păcălească pe oameni să cumpere un card cadou – folosind pretextul unui contact cunoscut – sau le oferă un premiu în schimbul datelor de pe cardul de credit. Poți primi, de exemplu, un e-mail suspect de la un prieten care locuiește în afara țării și îți cere să-i cumperi un card cadou. Cel mai bine ar fi să-l suni pe prietenul respectiv sau să-i timiți un SMS pentru a confirma că este el. Totodată, un giveaway care pare prea frumos pentru a fi adevărat (un telefon scump, o mașină, etc) ar putea fi fraudulos.
Acte de caritate – Conform Google, înșelătoriile legate de caritate și tentativele de phishing cresc în perioada sărbătorilor de iarnă. Fie că este vorba de o organizație caritabilă de care nu ai auzit sau de una cu nume familiar, fii atent la oricine îți cere să îi trimiți bani sau să luați legătura pe mail.
Direcționarea demografică – Unele dintre cele mai periculoase înșelătorii sunt cele mai specifice, care te vizează direct. Este vorba despre escrocherii care pot părea personale pentru că au un anumit element al vieții sau identității tale. Spre exemplu e-mailurile frauduloase care vizează anumite grupe de vârsta sau comunicări de la insituții „oficiale”.
Reînnoirea abonamentului – Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, înșelătoriile cu reînnoirea abonamentelor pot crește. Așa că ar trebui, de exemplu, să fii atent la ofertele de servicii antivirus care îți promit o securitate mai bună. Verifică întotdeauna expeditorul mesajului.
Crypto scam– În perioada sărbătorilor de iarnă cele mai întâlnite escrocherii sunt cele care vizează portofelele crypto, hackerii încercând să obțină bani de la o victimă printr-o amenințare. Pentru a evita aceste lucruri, trebuie să fii atent la greșelile de scriere sau la adrese de e-mail pe care nu le cunoști.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inselatorii #iarna #crypto #Google #sarbatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.