Moldovenii preferă internetul mobil. Creștere de 27% în trimestrul trei

În perioada iulie-septembrie a anului 2022, traficul de Internet mobil în bandă largă (în baza tehnologiilor 3G, 4G și prin acces dedicat) a crescut cu 27,3% față de aceeași perioadă a 2021, anunță Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova (ANRCETI). Potrivit informațiilor, cei mai mulți dintre moldoveni au accesat internetul prin intermediul smartphone-ului.

Astfel, în perioada menționată, traficul de Internet mobil în bandă largă a constituit peste 67,7 milioane GB.

Creștere se datorează majorării de peste 41,4% a traficului generat prin intermediul smartphone-urilor, care a totalizat un volum de 54,2 milioane GB, în timp ce traficul generat de utilizatorii de Internet mobil prin acces dedicat a scăzut cu 9,2% și a însumat 13,5 mil. GB. Un utilizator care a accesat Internetul mobil de pe smartphone a generat în medie un trafic lunar (AUPU) de 6,6 GB (+29,1%), iar un utilizator care a folosit accesul dedicat la Internet mobil – un AUPU de 34,2 GB (+18,6%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conform datelor prezentate de cei trei furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii mobile (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom), numărul total al utilizatorilor care au accesat Internetul mobil în bandă largă a crescut, față de finalul anului 2021, cu 8,7% și a constituit puțin peste 2,9 mil., al celor ce au accesat Internetul mobil dedicat a scăzut cu 11,6% și au însumat 129,8 mii, iar numărul utilizatorilor M2M a crescut cu 8,5% și au constituit 56,5 mii. În același timp, numărul utilizatorilor care au accesat Internetul mobil în baza tehnologiei 4G a înregistrat o creștere de 14,8% și a atins cifra de 2,3 mil.. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil în bandă largă, raportată la 100 de locuitori, a crescut cu 9,9 puncte procentuale, ajungând la 112,3%.

În rezultatul creșterii numărului de utilizatori și a traficului generat de aceștia, volumul total al vânzărilor de servicii de acces la Internet mobil în bandă largă s-a majorat, față de perioada similară a anului trecut, cu 2,6% și a însumat circa 347,7 mil. lei. În consecință, venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) de Internet mobil a scăzut cu 3,2% și a alcătuit 37,8 lei.

Cotele de piaţă, în funcţie de venituri, ale celor trei furnizori de servicii de acces la Internet mobil în bandă:

Orange Moldova – 58,5%;
Moldcell – 37%;
Moldtelecom – 4,5%.

#moldcell #internet mobil #orange #moldtelecom #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.