Proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023: Cu cât vor crește accizele la tutun și alcool

Parlamentul a votat ieri, în prima lectură, proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023. Documentul prevede majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25%, iar la alcool cu 15%. Anterior, mediul de afaceri și asociațiile de business și-au expus îngrijorările privind creșterea accelerată a accizelor, invocând că orice majorare neplanificată și bruscă va încuraja comerțul ilicit și va provoca pierderi la bugetul de stat, scrie infotag.md.

Ratele de accizare propuse în Politica Fiscală pentru anul 2023 contravin calendarului fiscal existent, care prevede creșterea accizei cu 15% la produsele de tutun și cu 5% la alcoolul etilic.

În cadrul unei adresări publice, principalii operatori ai pieței produselor din tutun au declarat că majorarea bruscă accizelor va afecta piața legală și companiile care își desfășoară activitatea legal în Republica Moldova, vor stimula creșterea comerțului ilicit și vor diminua respectiv veniturile bugetare.

În adresare se spune că fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun, reprezintă estimativ o pierdere de 1,3 milioane euro sau 26 milioane lei la veniturile bugetului de stat.

De menționat că Ministerul Finanțelor își propune să încaseze suplimentar la bugetul de stat venituri de circa 618 milioane de lei din acciza la produsele de tutun. Operatorii pieței produselor din tutun consideră că acest lucru nu va fi posibil dacă acciza va crește cu 25%.

Anterior, în cadrul unui interviu directoarea adjunctă AmCham Moldova, Veronica Sirețeanu a declarat că propunerile de creștere rapidă a cotelor accizelor, trebuie corelată cu o altă propunere din Politica fiscală: cota 0 la profit. ”Această creștere abundentă, care nu e salutabilă deloc, este costul pe care bugetul ar vrea să îl compenseze pentru ne-aplicarea impozitului pe profit la persoane juridice”, a subliniat Veronica Sirețeanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Politica Fiscală pentru anul 2023 prevede o vacanță fiscală de 3 ani pentru întreprinderile mici și mijlocii, stabilind impozitul pe venit în mărime de 0% din venitul impozabil nedistribuit sub formă de dividende. Ca urmare a acestei măsuri, bugetul se va reduce cu 1,2 milioane de lei.

Și importatorii de produse alcoolice au declarat că majorarea accizei la alcool cu 15%, în loc de 5%, va provoca consecințe nefaste, nu numai pentru importatori, căci un impact și mai mai dur va fi pentru producătorii interni, și, respectiv, va duce și la consecințe pentru consumatorul final.

„Dacă să sintetizăm care ar fi impactul – creșterea accizei cu 15% va duce la mai multe consecințe negative atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în primul rând, ieșirea din fiscalitatea legală și deplasarea spre consumul produselor contrafăcute”, a afirmat Vitalie Slonovschi, administratorul companiei Global Spirit.

Proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023 urmează a fi supus votării în a doua lectură în Parlament.

#politica fiscală #accize #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.