Proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023: Cu cât vor crește accizele la tutun și alcool

Parlamentul a votat ieri, în prima lectură, proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023. Documentul prevede majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25%, iar la alcool cu 15%. Anterior, mediul de afaceri și asociațiile de business și-au expus îngrijorările privind creșterea accelerată a accizelor, invocând că orice majorare neplanificată și bruscă va încuraja comerțul ilicit și va provoca pierderi la bugetul de stat, scrie infotag.md.

Ratele de accizare propuse în Politica Fiscală pentru anul 2023 contravin calendarului fiscal existent, care prevede creșterea accizei cu 15% la produsele de tutun și cu 5% la alcoolul etilic.

În cadrul unei adresări publice, principalii operatori ai pieței produselor din tutun au declarat că majorarea bruscă accizelor va afecta piața legală și companiile care își desfășoară activitatea legal în Republica Moldova, vor stimula creșterea comerțului ilicit și vor diminua respectiv veniturile bugetare.

În adresare se spune că fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun, reprezintă estimativ o pierdere de 1,3 milioane euro sau 26 milioane lei la veniturile bugetului de stat.

De menționat că Ministerul Finanțelor își propune să încaseze suplimentar la bugetul de stat venituri de circa 618 milioane de lei din acciza la produsele de tutun. Operatorii pieței produselor din tutun consideră că acest lucru nu va fi posibil dacă acciza va crește cu 25%.

Anterior, în cadrul unui interviu directoarea adjunctă AmCham Moldova, Veronica Sirețeanu a declarat că propunerile de creștere rapidă a cotelor accizelor, trebuie corelată cu o altă propunere din Politica fiscală: cota 0 la profit. ”Această creștere abundentă, care nu e salutabilă deloc, este costul pe care bugetul ar vrea să îl compenseze pentru ne-aplicarea impozitului pe profit la persoane juridice”, a subliniat Veronica Sirețeanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Politica Fiscală pentru anul 2023 prevede o vacanță fiscală de 3 ani pentru întreprinderile mici și mijlocii, stabilind impozitul pe venit în mărime de 0% din venitul impozabil nedistribuit sub formă de dividende. Ca urmare a acestei măsuri, bugetul se va reduce cu 1,2 milioane de lei.

Și importatorii de produse alcoolice au declarat că majorarea accizei la alcool cu 15%, în loc de 5%, va provoca consecințe nefaste, nu numai pentru importatori, căci un impact și mai mai dur va fi pentru producătorii interni, și, respectiv, va duce și la consecințe pentru consumatorul final.

„Dacă să sintetizăm care ar fi impactul – creșterea accizei cu 15% va duce la mai multe consecințe negative atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în primul rând, ieșirea din fiscalitatea legală și deplasarea spre consumul produselor contrafăcute”, a afirmat Vitalie Slonovschi, administratorul companiei Global Spirit.

Proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023 urmează a fi supus votării în a doua lectură în Parlament.

#politica fiscală #accize #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.