Poliția facturii! Cum te va prinde statul dacă vrei să plătești prețul compensat la căldură cu venituri nedeclarate

Ministrul Muncii, Marcel Spatari declară că statul urmează să elaboreze o metodologie de verificare a consumatorilor care primesc compensații la căldură dar nu au nu au declarat toate veniturile.

„Sunt salarii în plic, unii oameni nu declară asta și noi avem o metodologie pe care noi o vom implementa foarte curând pentru a identifica riscurile și acei solicitanți care nu au declarat veniturile. De exemplu, o familie care au care un consum mare de energie și declară venituri care nu le permit să plătească nici un sfert din istoricul de consum, iar conform algoritmului este în categoria de vulnerabilitate ridicată”, susține Marcel Spataro la emisiunea „Cutia neagră” de la TV8.

Spatari s-a arătat nedumerit cum în anii precedenți respectivii oameni și-au achitat facturile.

„Probabil că nu și-au declarat veniturile. Pentru aceste familii în decembrie vom introduce încă un filtru care să îi claseze maxim în categoria de vulnerabilitate medie. (…) Până în prezent au fost depistate 11 mii de cazuri”, a punctat Spatari.

Până la sfârșitul luni noiembrie pe site-ul compensatii.gov.md s-au înregistrat 695 mii de persoane. Media zilnică este de 1000 – 2000 persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #bani #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.