Operatorii pieței produselor de tutun: Comerțul ilegal s-a dublat, iar majorarea accizei va afecta piața legală

16 Dec. 2022, 10:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Dec. 2022, 10:36 // Actual //  bani.md

Piața neagră a țigaretelor în Republica Moldova a crescut semnificativ de la 4,1%, în octombrie 2021, la 7,4%, în octombrie 2022, relevă datele studiului IPSOS. Rezultatele arată și o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, dar și la frontiera cu România, iar, în regiunea de nord a țării, nivelul pieței ilicite practic s-a triplat. Principalii operatori ai pieței produselor de tutun, Japan Tobacco International și Philip Morris Tobacco International, atenționează că, în 2023, fenomenul ar putea lua amploare, dacă autoritățile vor aproba majorarea accizei cu 25% la produsele de tutun, scrie infotag.md.

„Această creștere a comerțului ilegal demonstrează că rata accizei de 15%, aplicată la produsele de tutun pentru anii 2021 și 2022, deja este una înaltă în raport cu puterea de cumpărare a consumatorilor. Studiul IPSOS a arătat că prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25 de lei pentru un pachet, în timp ce costul unui pachet de țigări comercializate legal este de 34 de lei. Ministerul Finanțelor propune majorarea accizelor cu 25%. Drept urmare, acciza la produsele din tutun în Republica Moldova va fi mai mare decât în Ucraina, iar în țara vecină pachetul de țigarete va fi mai ieftin cu 8 lei. Respectiv, dacă propunerea Ministerului Finanțelor va fi aprobată, în 2023 ne putem aștepta la dublarea pieței negre a țigaretelor. În consecință, bugetul va rata venituri de milioane, întrucât fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun reprezintă estimativ o pierdere de 26 de milioane lei la veniturile bugetului de stat”, a declarat directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

De menționat că Ucraina a crescut accizele într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20% anual. Acest lucru a provocat apariția masivă a fenomenului de contrabandă cu produse din tutun și a comerțului ilegal. Ultimele date arată că piața neagră în Ucraina a ajuns la o cotă de aproximativ 22% în august 2022, iar bugetul ucrainean a ratat venituri de aproximativ 645 de milioane de euro. În mare parte, piața din Ucraina este afectată de produse ilicite, fabricate la nivel local și etichetate fals ca pentru vânzări duty-free sau pentru export. Menționăm, de asemenea, că Ucraina a decis să mențină neschimbată creșterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal, în pofida inflației ridicate și a necesității de a acumula venituri bugetare.

„Odată cu majorarea considerabilă a accizei în ultimii 5 ani, asistăm la scăderea puterii de cumpărare și creșterea comerțului ilegal în Republica Moldova. Cifra de peste 7% este alarmantă pentru toți operatorii legali, dar ar trebui să îngrijoreze și autoritățile statului. Acest fenomen a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane lei, în 2022. Comerțul ilegal de 7,4% de pe piață a escaladat practic, într-un an foarte dificil pentru toți agenții economici. Războiul din Ucraina a generat transferul în regim de urgență al producției către statele europene. Aceasta a condus la creșterea costurilor de producție și de transport. La toate acestea se adaugă și o taxă vamală discriminatorie de 3 euro, care se aplică doar importatorilor din UE sau altor state europene. Anul viitor nu va fi mai ușor, iar majorarea galopantă a accizei cu 25%, propusă de Ministerul Finanțelor, ne va face viața grea la toți”, a declarat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova, Ion Borodac.

Potrivit JTI, există multiple exemple nefaste de creștere bruscă a accizei. Este vorba, în special, de țara vecină, România, care pentru a se alinia la nivelul UE, a crescut acciza în 2009 cu 50%, în mai puțin de un an. Ca urmare, a înregistrat o creștere record a pieței negre de 36,2% în ianuarie 2010 și pierderi la bugetul de stat de 1 miliard de euro. Tot în 2010, din motive similare, nivelul pieței ilegale a ajuns la 54% în Letonia, 47% în Lituania și 40% în Bulgaria. După aceste șocuri, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp.

„Este foarte important, așadar, ca Republica Moldova să învețe din experiența României și să majoreze treptat accizele, după consultări și discuții cu industria de profil. Creșterile mari de  accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câștigurile”, a adăugat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova.

Rezultatele studiului IPSOS mai arată o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, de la 7,6% la 14,4%, dar și în regiunea de nord a țării, unde piața neagră a produselor de tutun a crescut de la 4,6% la 12%. De asemenea, de la 4,6% la 9% a crescut comerțul ilegal la frontiera cu România.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse a crescut cel mai semnificativ, de la 0,8% la 3,1%. S-a dublat și ponderea țigărilor fără timbru de acciz („illicit whites”), care a ajuns la 2,8%. Ponderea țigaretelor de origine „duty-free” și țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova a rămas practic neschimbată.

Studiul a fost realizat de către compania IPSOS în perioada septembrie – octombrie 2022, la comanda principalilor producători de țigarete din Moldova – JTI și PMI. Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

„Moldova Project”, o structură care este unică destinată implementării proiectelor strategice ale Guvernului riscă să se transformată mai degrabă în mutări de funcționari și instituții decât într-o reducere reală a aparatului de stat, a declarat deputatul Ion Chicu.

Premierul Vasile Tofan a anunțat pe 17 septembrie crearea noii structuri, argumentând că proiectele mari ale statului avansează prea lent din cauza responsabilităților împărțite între mai multe instituții și a lipsei unei capacități suficiente de implementare. La conducerea „Moldova Project” urmează să fie propus Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice. Tofan afirmă că noua entitate va concentra funcții deja existente și nu ar trebui să ducă la majorarea cheltuielilor.

Chicu spune însă că vrea să vadă argumentarea și calculele financiare înainte de a evalua proiectul, dar consideră că actuala formulă ridică semne de întrebare.

„Trebuie să văd detalii, adică nu am văzut argumentarea, dar vreau cumva să punctez că aceste comasări, mișcări, mai mult seamănă ca o mimare a ceea ce a promis dumnealui, că o să taie și o să optimizeze”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul susține că, în locul unei reduceri efective a aparatului administrativ, conducătorii unor instituții sunt mutați către alte structuri, fără ca sistemul să se simplifice în mod evident.

„Conducătorii care până acum administrau unele instituții îi mută la altele, dar, în principiu, altceva nu se schimbă. Mișcarea asta, că îl ai pe unul dintr-un loc și îl duci în altul, eu greu o explic”, a spus Chicu.

El l-a dat drept exemplu pe Mircea Eșanu, care ar urma să plece de la ASP pentru a conduce noua structură.

„Iată Eșanu, cinci ani la ASP, ce a făcut așa? Acum îl pune șef la… Dacă se sfiește domnul prim-ministru și le creează structuri noi, nu cred că astea sunt ceea ce așteaptă cetățenii”, a afirmat deputatul.

Potrivit planului anunțat de Tofan, „Moldova Project” ar urma să reunească într-o singură echipă ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții, gestionarea contractelor, finanțe și drept, cu scopul de a accelera pregătirea și implementarea proiectelor mari de infrastructură. Premierul a invocat modele similare din Lituania, Irlanda și Muntenegru.

Chicu susține însă că asemenea funcții ar putea fi organizate în instituțiile deja existente, inclusiv în cadrul Cancelariei de Stat.

„Noi avem o Cancelarie de Stat care, după număr de unități, este de două ori mai mare decât cei care erau în 2021. Din Cancelaria de Stat, din unitățile disponibile, se pot crea subdiviziuni care ar fi și modelul proiectului, și oficiul de gestionare a proiectului și așa mai departe”, a declarat parlamentarul.

Deputatul afirmă că va putea aprecia impactul real al reformei abia după publicarea datelor privind numărul de angajați, bugetele structurilor care urmează să fie comasate și costurile viitoarei entități.

„Eu nu am văzut argumentarea. Vreau să văd, în urma comasărilor, care era bugetul instituțiilor până acum și ce va fi”, a precizat Chicu.

El avertizează că reorganizările administrative pot genera inclusiv costuri suplimentare.

„De regulă, reorganizările respective înseamnă permutări, înseamnă oficii, înseamnă mobilier, înseamnă aparat de cafea și ce mai trebuie”, a declarat Ion Chicu.