Operatorii pieței produselor de tutun: Comerțul ilegal s-a dublat, iar majorarea accizei va afecta piața legală

16 Dec. 2022, 10:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Dec. 2022, 10:36 // Actual //  bani.md

Piața neagră a țigaretelor în Republica Moldova a crescut semnificativ de la 4,1%, în octombrie 2021, la 7,4%, în octombrie 2022, relevă datele studiului IPSOS. Rezultatele arată și o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, dar și la frontiera cu România, iar, în regiunea de nord a țării, nivelul pieței ilicite practic s-a triplat. Principalii operatori ai pieței produselor de tutun, Japan Tobacco International și Philip Morris Tobacco International, atenționează că, în 2023, fenomenul ar putea lua amploare, dacă autoritățile vor aproba majorarea accizei cu 25% la produsele de tutun, scrie infotag.md.

„Această creștere a comerțului ilegal demonstrează că rata accizei de 15%, aplicată la produsele de tutun pentru anii 2021 și 2022, deja este una înaltă în raport cu puterea de cumpărare a consumatorilor. Studiul IPSOS a arătat că prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25 de lei pentru un pachet, în timp ce costul unui pachet de țigări comercializate legal este de 34 de lei. Ministerul Finanțelor propune majorarea accizelor cu 25%. Drept urmare, acciza la produsele din tutun în Republica Moldova va fi mai mare decât în Ucraina, iar în țara vecină pachetul de țigarete va fi mai ieftin cu 8 lei. Respectiv, dacă propunerea Ministerului Finanțelor va fi aprobată, în 2023 ne putem aștepta la dublarea pieței negre a țigaretelor. În consecință, bugetul va rata venituri de milioane, întrucât fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun reprezintă estimativ o pierdere de 26 de milioane lei la veniturile bugetului de stat”, a declarat directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

De menționat că Ucraina a crescut accizele într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20% anual. Acest lucru a provocat apariția masivă a fenomenului de contrabandă cu produse din tutun și a comerțului ilegal. Ultimele date arată că piața neagră în Ucraina a ajuns la o cotă de aproximativ 22% în august 2022, iar bugetul ucrainean a ratat venituri de aproximativ 645 de milioane de euro. În mare parte, piața din Ucraina este afectată de produse ilicite, fabricate la nivel local și etichetate fals ca pentru vânzări duty-free sau pentru export. Menționăm, de asemenea, că Ucraina a decis să mențină neschimbată creșterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal, în pofida inflației ridicate și a necesității de a acumula venituri bugetare.

„Odată cu majorarea considerabilă a accizei în ultimii 5 ani, asistăm la scăderea puterii de cumpărare și creșterea comerțului ilegal în Republica Moldova. Cifra de peste 7% este alarmantă pentru toți operatorii legali, dar ar trebui să îngrijoreze și autoritățile statului. Acest fenomen a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane lei, în 2022. Comerțul ilegal de 7,4% de pe piață a escaladat practic, într-un an foarte dificil pentru toți agenții economici. Războiul din Ucraina a generat transferul în regim de urgență al producției către statele europene. Aceasta a condus la creșterea costurilor de producție și de transport. La toate acestea se adaugă și o taxă vamală discriminatorie de 3 euro, care se aplică doar importatorilor din UE sau altor state europene. Anul viitor nu va fi mai ușor, iar majorarea galopantă a accizei cu 25%, propusă de Ministerul Finanțelor, ne va face viața grea la toți”, a declarat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova, Ion Borodac.

Potrivit JTI, există multiple exemple nefaste de creștere bruscă a accizei. Este vorba, în special, de țara vecină, România, care pentru a se alinia la nivelul UE, a crescut acciza în 2009 cu 50%, în mai puțin de un an. Ca urmare, a înregistrat o creștere record a pieței negre de 36,2% în ianuarie 2010 și pierderi la bugetul de stat de 1 miliard de euro. Tot în 2010, din motive similare, nivelul pieței ilegale a ajuns la 54% în Letonia, 47% în Lituania și 40% în Bulgaria. După aceste șocuri, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp.

„Este foarte important, așadar, ca Republica Moldova să învețe din experiența României și să majoreze treptat accizele, după consultări și discuții cu industria de profil. Creșterile mari de  accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câștigurile”, a adăugat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova.

Rezultatele studiului IPSOS mai arată o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, de la 7,6% la 14,4%, dar și în regiunea de nord a țării, unde piața neagră a produselor de tutun a crescut de la 4,6% la 12%. De asemenea, de la 4,6% la 9% a crescut comerțul ilegal la frontiera cu România.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse a crescut cel mai semnificativ, de la 0,8% la 3,1%. S-a dublat și ponderea țigărilor fără timbru de acciz („illicit whites”), care a ajuns la 2,8%. Ponderea țigaretelor de origine „duty-free” și țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova a rămas practic neschimbată.

Studiul a fost realizat de către compania IPSOS în perioada septembrie – octombrie 2022, la comanda principalilor producători de țigarete din Moldova – JTI și PMI. Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.