Operatorii pieței produselor de tutun: Comerțul ilegal s-a dublat, iar majorarea accizei va afecta piața legală

16 Dec. 2022, 10:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Dec. 2022, 10:36 // Actual //  bani.md

Piața neagră a țigaretelor în Republica Moldova a crescut semnificativ de la 4,1%, în octombrie 2021, la 7,4%, în octombrie 2022, relevă datele studiului IPSOS. Rezultatele arată și o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, dar și la frontiera cu România, iar, în regiunea de nord a țării, nivelul pieței ilicite practic s-a triplat. Principalii operatori ai pieței produselor de tutun, Japan Tobacco International și Philip Morris Tobacco International, atenționează că, în 2023, fenomenul ar putea lua amploare, dacă autoritățile vor aproba majorarea accizei cu 25% la produsele de tutun, scrie infotag.md.

„Această creștere a comerțului ilegal demonstrează că rata accizei de 15%, aplicată la produsele de tutun pentru anii 2021 și 2022, deja este una înaltă în raport cu puterea de cumpărare a consumatorilor. Studiul IPSOS a arătat că prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25 de lei pentru un pachet, în timp ce costul unui pachet de țigări comercializate legal este de 34 de lei. Ministerul Finanțelor propune majorarea accizelor cu 25%. Drept urmare, acciza la produsele din tutun în Republica Moldova va fi mai mare decât în Ucraina, iar în țara vecină pachetul de țigarete va fi mai ieftin cu 8 lei. Respectiv, dacă propunerea Ministerului Finanțelor va fi aprobată, în 2023 ne putem aștepta la dublarea pieței negre a țigaretelor. În consecință, bugetul va rata venituri de milioane, întrucât fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun reprezintă estimativ o pierdere de 26 de milioane lei la veniturile bugetului de stat”, a declarat directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

De menționat că Ucraina a crescut accizele într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20% anual. Acest lucru a provocat apariția masivă a fenomenului de contrabandă cu produse din tutun și a comerțului ilegal. Ultimele date arată că piața neagră în Ucraina a ajuns la o cotă de aproximativ 22% în august 2022, iar bugetul ucrainean a ratat venituri de aproximativ 645 de milioane de euro. În mare parte, piața din Ucraina este afectată de produse ilicite, fabricate la nivel local și etichetate fals ca pentru vânzări duty-free sau pentru export. Menționăm, de asemenea, că Ucraina a decis să mențină neschimbată creșterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal, în pofida inflației ridicate și a necesității de a acumula venituri bugetare.

„Odată cu majorarea considerabilă a accizei în ultimii 5 ani, asistăm la scăderea puterii de cumpărare și creșterea comerțului ilegal în Republica Moldova. Cifra de peste 7% este alarmantă pentru toți operatorii legali, dar ar trebui să îngrijoreze și autoritățile statului. Acest fenomen a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane lei, în 2022. Comerțul ilegal de 7,4% de pe piață a escaladat practic, într-un an foarte dificil pentru toți agenții economici. Războiul din Ucraina a generat transferul în regim de urgență al producției către statele europene. Aceasta a condus la creșterea costurilor de producție și de transport. La toate acestea se adaugă și o taxă vamală discriminatorie de 3 euro, care se aplică doar importatorilor din UE sau altor state europene. Anul viitor nu va fi mai ușor, iar majorarea galopantă a accizei cu 25%, propusă de Ministerul Finanțelor, ne va face viața grea la toți”, a declarat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova, Ion Borodac.

Potrivit JTI, există multiple exemple nefaste de creștere bruscă a accizei. Este vorba, în special, de țara vecină, România, care pentru a se alinia la nivelul UE, a crescut acciza în 2009 cu 50%, în mai puțin de un an. Ca urmare, a înregistrat o creștere record a pieței negre de 36,2% în ianuarie 2010 și pierderi la bugetul de stat de 1 miliard de euro. Tot în 2010, din motive similare, nivelul pieței ilegale a ajuns la 54% în Letonia, 47% în Lituania și 40% în Bulgaria. După aceste șocuri, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp.

„Este foarte important, așadar, ca Republica Moldova să învețe din experiența României și să majoreze treptat accizele, după consultări și discuții cu industria de profil. Creșterile mari de  accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câștigurile”, a adăugat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova.

Rezultatele studiului IPSOS mai arată o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, de la 7,6% la 14,4%, dar și în regiunea de nord a țării, unde piața neagră a produselor de tutun a crescut de la 4,6% la 12%. De asemenea, de la 4,6% la 9% a crescut comerțul ilegal la frontiera cu România.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse a crescut cel mai semnificativ, de la 0,8% la 3,1%. S-a dublat și ponderea țigărilor fără timbru de acciz („illicit whites”), care a ajuns la 2,8%. Ponderea țigaretelor de origine „duty-free” și țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova a rămas practic neschimbată.

Studiul a fost realizat de către compania IPSOS în perioada septembrie – octombrie 2022, la comanda principalilor producători de țigarete din Moldova – JTI și PMI. Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Mart. 2026, 11:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Mart. 2026, 11:53 // Actual //  Ursu Victor

Speranța medie de viață în regiunea transnistreană a crescut până la 75,6 ani, față de 74,9 ani în 2024, potrivit datelor prezentate de șefa așa-numitului minister al sănătății din Transnistria, Cristina Albul, citată de presa din regiune.

Conform statisticilor, la începutul anului 2026, populația regiunii era de aproximativ 447,3 mii de locuitori, în scădere cu aproape 1% comparativ cu 2024.

Datele indică însă o diminuare a natalității, cu 18% mai puține nașteri. În total, au fost înregistrați 1.837 de nou-născuți, dintre care 952 băieți și 885 fete, față de 2.279 de copii născuți în anul precedent.

În ceea ce privește viața de familie, anul trecut au fost încheiate 1.606 căsătorii, în scădere față de 1.672 în 2024. Numărul divorțurilor s-a redus ușor, până la 1.260, însă rămâne ridicat comparativ cu anii anteriori.

Rata mortalității a scăzut cu 1,6%, fiind înregistrate 5.850 de decese. Principalele cauze rămân bolile cardiovasculare, care reprezintă 58,1% din total, urmate de afecțiunile oncologice, cu 19,2%.

Totodată, mortalitatea infantilă a înregistrat o scădere semnificativă, de 57%, de la 35 de cazuri în 2024 la 15 în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!