Operatorii pieței produselor de tutun: Comerțul ilegal s-a dublat, iar majorarea accizei va afecta piața legală

Piața neagră a țigaretelor în Republica Moldova a crescut semnificativ de la 4,1%, în octombrie 2021, la 7,4%, în octombrie 2022, relevă datele studiului IPSOS. Rezultatele arată și o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, dar și la frontiera cu România, iar, în regiunea de nord a țării, nivelul pieței ilicite practic s-a triplat. Principalii operatori ai pieței produselor de tutun, Japan Tobacco International și Philip Morris Tobacco International, atenționează că, în 2023, fenomenul ar putea lua amploare, dacă autoritățile vor aproba majorarea accizei cu 25% la produsele de tutun, scrie infotag.md.

„Această creștere a comerțului ilegal demonstrează că rata accizei de 15%, aplicată la produsele de tutun pentru anii 2021 și 2022, deja este una înaltă în raport cu puterea de cumpărare a consumatorilor. Studiul IPSOS a arătat că prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25 de lei pentru un pachet, în timp ce costul unui pachet de țigări comercializate legal este de 34 de lei. Ministerul Finanțelor propune majorarea accizelor cu 25%. Drept urmare, acciza la produsele din tutun în Republica Moldova va fi mai mare decât în Ucraina, iar în țara vecină pachetul de țigarete va fi mai ieftin cu 8 lei. Respectiv, dacă propunerea Ministerului Finanțelor va fi aprobată, în 2023 ne putem aștepta la dublarea pieței negre a țigaretelor. În consecință, bugetul va rata venituri de milioane, întrucât fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun reprezintă estimativ o pierdere de 26 de milioane lei la veniturile bugetului de stat”, a declarat directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

De menționat că Ucraina a crescut accizele într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20% anual. Acest lucru a provocat apariția masivă a fenomenului de contrabandă cu produse din tutun și a comerțului ilegal. Ultimele date arată că piața neagră în Ucraina a ajuns la o cotă de aproximativ 22% în august 2022, iar bugetul ucrainean a ratat venituri de aproximativ 645 de milioane de euro. În mare parte, piața din Ucraina este afectată de produse ilicite, fabricate la nivel local și etichetate fals ca pentru vânzări duty-free sau pentru export. Menționăm, de asemenea, că Ucraina a decis să mențină neschimbată creșterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal, în pofida inflației ridicate și a necesității de a acumula venituri bugetare.

„Odată cu majorarea considerabilă a accizei în ultimii 5 ani, asistăm la scăderea puterii de cumpărare și creșterea comerțului ilegal în Republica Moldova. Cifra de peste 7% este alarmantă pentru toți operatorii legali, dar ar trebui să îngrijoreze și autoritățile statului. Acest fenomen a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane lei, în 2022. Comerțul ilegal de 7,4% de pe piață a escaladat practic, într-un an foarte dificil pentru toți agenții economici. Războiul din Ucraina a generat transferul în regim de urgență al producției către statele europene. Aceasta a condus la creșterea costurilor de producție și de transport. La toate acestea se adaugă și o taxă vamală discriminatorie de 3 euro, care se aplică doar importatorilor din UE sau altor state europene. Anul viitor nu va fi mai ușor, iar majorarea galopantă a accizei cu 25%, propusă de Ministerul Finanțelor, ne va face viața grea la toți”, a declarat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova, Ion Borodac.

Potrivit JTI, există multiple exemple nefaste de creștere bruscă a accizei. Este vorba, în special, de țara vecină, România, care pentru a se alinia la nivelul UE, a crescut acciza în 2009 cu 50%, în mai puțin de un an. Ca urmare, a înregistrat o creștere record a pieței negre de 36,2% în ianuarie 2010 și pierderi la bugetul de stat de 1 miliard de euro. Tot în 2010, din motive similare, nivelul pieței ilegale a ajuns la 54% în Letonia, 47% în Lituania și 40% în Bulgaria. După aceste șocuri, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp.

„Este foarte important, așadar, ca Republica Moldova să învețe din experiența României și să majoreze treptat accizele, după consultări și discuții cu industria de profil. Creșterile mari de accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câștigurile”, a adăugat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova.

Rezultatele studiului IPSOS mai arată o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, de la 7,6% la 14,4%, dar și în regiunea de nord a țării, unde piața neagră a produselor de tutun a crescut de la 4,6% la 12%. De asemenea, de la 4,6% la 9% a crescut comerțul ilegal la frontiera cu România.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse a crescut cel mai semnificativ, de la 0,8% la 3,1%. S-a dublat și ponderea țigărilor fără timbru de acciz („illicit whites”), care a ajuns la 2,8%. Ponderea țigaretelor de origine „duty-free” și țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova a rămas practic neschimbată.

Studiul a fost realizat de către compania IPSOS în perioada septembrie – octombrie 2022, la comanda principalilor producători de țigarete din Moldova – JTI și PMI. Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #tutun #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.