Cifre șoc. Industria Moldovei a ajuns la nivelul anilor 80

27 Mart. 2026, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mart. 2026, 14:39 // Actual //  Ursu Victor

Industria Republicii Moldova continuă să se confrunte cu stagnare și lipsă de performanță, în pofida unor evoluții pozitive punctuale, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice” din 27 martie 2026.

Potrivit analizei, anul 2025 a adus o creștere industrială de 5,4%, după un declin de 1,1% în 2024. Cu toate acestea, evoluția sectorului rămâne fragilă. Din 2020 până în prezent, doar anii 2021 și 2025 au fost marcați de creșteri, în timp ce 2022, 2023 și 2024 au fost ani de scădere. Chiar și după revenirea din 2025, industria nu a reușit să atingă nivelul din 2021, situându-se la circa 95% din acel volum.

Expertul avertizează că, în lipsa unei strategii clare de dezvoltare, Republica Moldova „bate pasul pe loc”. Comparativ cu 1990, considerat apogeul producției industriale, nivelul actual este de doar 66,7%, echivalentul anilor 1980. „Nu avem o paradigmă de dezvoltare industrială, nu avem poluri de creștere și nici o viziune clară. Dacă nu faci nimic, nu ai nimic”, a punctat Ioniță.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului sunt semnificative. Dacă pe malul drept industria a ajuns la 66,7% din nivelul din 1990, pe malul stâng situația este mult mai gravă, cu doar 23,8%. În 2025, regiunea din stânga Nistrului a înregistrat o prăbușire de circa 30%, iar perspectivele de recuperare sunt considerate „foarte îndoielnice”.

Un alt indicator alarmant este scăderea ponderii industriei în PIB. De la 87% în 1990, aceasta a coborât la aproximativ 25,5% în 2025, ceea ce indică o reducere de peste patru ori și confirmă procesul de dezindustrializare.

Declinul este vizibil și pe piața muncii. Dacă în 1990 industria angaja circa 410 mii de persoane, în 2025 numărul acestora a scăzut la puțin peste 115 mii pe ambele maluri ale Nistrului, cel mai redus nivel din ultimii 65 de ani. Pe malul drept, numărul salariaților a scăzut cu circa 15 mii față de 2019, până la 96,5 mii. Cele mai afectate ramuri sunt cele orientate spre export, precum industria textilă, automotive, alimentară și cea a îmbrăcămintei.

În același timp, creșterea costurilor cu forța de muncă afectează competitivitatea. În 2025, acestea au ajuns la 24,1% din veniturile generate per angajat, comparativ cu 16–17% în țările vecine. Majorarea salariilor, influențată de inflație și migrație, nu a fost însoțită de o creștere a productivității.

„Tehnologizarea este slabă, producem bunuri cu valoare adăugată redusă, iar productivitatea muncii rămâne scăzută. Dacă nu se vor face investiții în inovații și tehnologii moderne, industria va fi o ramură ratată”, a avertizat expertul.

În concluzie, analiza arată că industria Republicii Moldova se află într-o stare nesatisfăcătoare, iar fără intervenții strategice și investiții consistente, procesul de dezindustrializare riscă să continue, afectând și mai mult potențialul economic al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Iun. 2026, 17:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Iun. 2026, 17:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Autoritățile, operatorii din sectorul energetic și partenerii europeni au simulat la Chișinău mai multe scenarii de criză care ar putea afecta aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale. Exercițiul de tip „Table Top” a avut drept scop testarea capacității de reacție și coordonare în cazul unor probleme majore în sectorul gazelor.

La simulare au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, ai operatorilor de sistem, furnizorilor, traderilor și consumatorilor relevanți, alături de experți ai Secretariatului Comunității Energetice și ai partenerilor europeni.

În cadrul exercițiului au fost analizate situații precum limitarea rutelor de livrare a gazelor, indisponibilitatea unor surse sau infrastructuri importante, creșterea consumului în condiții meteorologice severe și aplicarea măsurilor prevăzute în planurile de urgență.

Participanții au testat procedurile de reacție stabilite în legislația națională și europeană, inclusiv comunicarea între instituții, declararea nivelurilor de criză, monitorizarea pieței și protejarea consumatorilor vulnerabili.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a declarat că exercițiul este important pentru consolidarea capacității de reacție a instituțiilor în contextul provocărilor regionale.

„Republica Moldova a făcut pași importanți privind securitatea energetică, iar aceasta presupune nu doar infrastructură și surse diversificate, ci și instituții pregătite să reacționeze rapid și coordonat în situații excepționale”, a spus oficialul.

Exercițiul s-a desfășurat în contextul alinierii Republicii Moldova la normele Uniunii Europene privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și a oferit autorităților posibilitatea de a verifica, într-un cadru practic, funcționalitatea mecanismelor de prevenire și gestionare a eventualelor crize energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!