Se întâmplă în Republica Moldova! Retrageri masive de bani. Populația își mută economiile în jurisdicții mai sigure

Dacă, în timpul crizei din 2020, influxul de remiteri s-a redus doar cu -0,4%, atunci evoluțiile din 2022 sunt nefavorabile – în ianuarie-iunie 2022 deja s-a înregistrat o scădere cu 5,8% față de anul precedent. Luând în considerație prognozele privind o dinamică anemică a economiei mondiale, este posibil ca și în restul anului influxul de remiteri să înregistreze o evoluție modestă. Totodată, în ultimii ani, au crescut ieșirile de remiteri din Republica Moldova.

„Astfel, dacă în 2017 ieșirile de remiteri reprezentau 211,9 mln. USD (13,6% în raport cu influxul de remiteri), atunci în 2021 indicatorul în cauză a constituit 427,7 mln. USD (21,1% în raport cu influxul de remiteri). Deși acest fenomen încă nu este studiat aprofundat, pot fi găsite unele explicații. De exemplu, o parte din ieșirile de remiteri ar putea reprezenta transferurile familiilor pentru acoperirea unor cheltuieli ale tinerilor moldoveni care învață în străinătate”, arată Raportul de stare a țării publicat de Expert Grup.

Autorii afirmă că o altă cauză ar putea fi transferarea spre destinații mai sigure din punct de vedere financiar a economiilor obținute în Moldova. Ultima cauză pare să explice cel mai bine creșterea „exponențială” a ieșirilor de remiterilor în prima jumătate a anului 2022 (+68,7% f-a-p). În condițiile creșterii incertitudinilor cauzate de atacarea Ucrainei de către Rusia, probabil, mai mulți cetățeni moldoveni și-au transferat economiile în jurisdicții cu o situație financiară mai sigură. În general, datorită dinamicii pozitive a intrărilor de remiteri, creșterea ieșirilor de remiteri din țară nu influențează reducerea intrărilor nete de remiteri. Evoluțiile din ianuarie-iunie 2022 sunt, mai degrabă, o abatere de la această tendință. Unul dintre principalele efecte ale creșterii ieșirilor de remiteri din prima jumătate a anului 2022 ține de crearea unor presiuni suplimentare de depreciere asupra leului moldovenesc.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în luna octombrie, remiterile de bani în favoarea persoanelor fizice au constituit în zece luni ale anului 2022 – 1,4 miliarde dolari față de 1,3 miliarde dolari în perioada simiilară a anului precedent.

În cee ce privește depozitele noi atrase, acestea s-au comprimat cu 37% în luna octombrie față de luna similară a anului 2021, la 3,4 miliarde de lei. În monedă națională reducerea a fost de 42,4%, la 2,3 miliarde de lei, iar în valută – echivalentul a 1 miliard de lei 26,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #depozite #economii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.