Efectele neașteptate ale războiului lui Putin: Ce valute au luat-o razna, crescând cel mai mult din lume

Războiul declanșat de Vladimir Putin în urmă cu 10 luni în Ucraina a avut efecte neașteptate în toată lumea, bulversând piețele energetice, dar și financiare.

Însă, unele valute au luat-o razna, ajungând să fie cele mai performante din lume în 2022.
Astfel, monedele unor țări vecine cu Rusia, foste republici sovietice s-au întărit în mod neașteptat în special datorită exodului rușilor, potrivit Bloomberg.

Armenia și Georgia din Munții Caucaz, precum și Tadjikistanul din Asia Centrală, sunt printre cele mai performante față de dolarul american, după ce zeci de mii de cetățeni ruși s-au stabilit acolo din februarie, aducând cu ei echivalentul a miliarde de dolari în aceste economii.

Țările mici sunt atrăgătoare pentru că nu sunt necesare vize de călătorie, rusa este vorbită pe scară largă și nu există restricții privind mutarea economiilor către băncile locale.

Acest lucru a determinat o creștere a dramului Armeniei cu peste 22% față de dolar de la începutul anului, cea mai mare câștigătoare dintre monedele din întreaga lume, arată datele compilate de Bloomberg.
Lari-ul Georgiei și somoni-ul tadjic sunt mai puternice cu peste 16% și, respectiv, 10%, depășind câștigurile pentru rubla Rusiei, care nu mai este o monedă liber tranzacționată, deoarece controalele de urgență ale capitalului au dus la prăbușirea acesteia.

„Rușii, care se mută în aceste țări de multă vreme din cauza unor probleme geopolitice, sunt cei care își păstrează banii în astfel de valute și cresc cursul de schimb”, a spus Natalia Milchakova de la Freedom Holding Corp.

Mai mulți ruși fug decât se alătură armatei lui Putin

Războiul explică creșterea de cinci ori a remitențelor care intră în Georgia din Rusia în acest an, echivalentul a peste 60% din toate transferurile și depășind 1,75 miliarde de dolari, potrivit Băncii Naționale a Georgiei. Transferurile de bani către Armenia s-au ridicat la 2,8 miliarde de dolari în primele zece luni, aproape cvadruplu în comparație cu aceeași perioadă a anului 2021.

În același timp, impactul valutar al valurilor de sosiri rusești este mai mare în republicile mai mici. Kazahstanul, a cărui populație de 19 milioane este de aproximativ 6 ori mai mare decât cea a Armeniei și Georgiei, a avut și ea intrări rusești, dar este pe cale să încheie anul cu pierderi.

Câștigurile economice nu erau certe la începutul războiului, iar vecinii Rusiei erau de așteptat să sufere pe măsură ce, cel mai mare partener comercial al lor a cedat în urma sancțiunilor internaționale. În realitate, fluxurile enorme de capital le-au sporit rezervele valutare și le-au îmbunătățit soldul contului curent. Economia Armeniei s-a extins cu două cifre în al doilea și al treilea trimestru, în timp ce economia Georgiei a înregistrat o creștere de aproape 10% în cele trei luni până în septembrie.

Pentru Tadjikistan, transferurile de bani au crescut cu cel puțin 50% în prima jumătate a anului, a declarat Natalia Lavrova de la BCS Financial Group, citând datele balanței de plăți. Aceasta a făcut ca economia națiunii fără ieșire la mare să se extindă cu 7% în acest an, în comparație cu previziunile anterioare de 4-5%.

Fondul Monetar Internațional a ridicat prognoza de creștere economică a Georgiei pentru întregul an la 10%, indicând „o creștere a imigrației și a fluxurilor financiare declanșate de război”. Între timp, banca centrală a Armeniei și-a ridicat prognoza de creștere a PIB-ului la 13% de la 4,9% din cauza fluxului de ruși.

#valute #depreciere #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

#baterii de stocare a energiei #Granturi