Ce este sistemul de apărare antiaeriană Patriot, în ce țări este utilizat și cum ar putea ajuta Ucraina

Înaintea vizitei efectuate miercuri de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Washington, administraţia Biden a declarat că va oferi Ucrainei ajutor militar în valoare de încă 1,85 miliarde de dolari, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană Patriot.

Despre sistemulPatriot, Volodimir Zelenski a declarat că ţara sa are nevoie urgentă pentru a se apăra de atacurile ruseşti. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că armata rusă va găsi o cale de a contracara acest sistem.

Ce este sistemul Patriot

Patriot, acronimul de la Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target (radar de urmărire cu fascicule fazate pentru interceptarea ţintelor), este un sistem de apărare antirachetă sol-aer construit de Raytheon Technologies Corp. şi considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană din arsenalul american.

Sistemul a fost folosit pentru prima dată în luptă în timpul Războiului din Golf din 1991, cu baterii care au protejat Arabia Saudită, Kuweit şi Israel, iar mai târziu a fost folosit în timpul invaziei americane în Irak în 2003.

Este un sistem mobil care include, de obicei, un radar puternic, o staţie de control, un generator de energie, staţii de lansare şi alte vehicule de sprijin.

Sistemul are capacităţi diferite în funcţie de tipul de interceptor utilizat.

Interceptorul PAC-2 foloseşte un focos cu fragmentare prin explozie, în timp ce racheta PAC-3, mai nouă, foloseşte tehnologia „hit-to-kill” mai avansată.

Radarul sistemului are o rază de acţiune de peste 150 km, a declarat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în 2015., potrivit Agerpres, care citează Reuters.

Cât costă sistemul Patriot

O singură baterie Patriot recent produsă costă peste 1 miliard de dolari, cu 400 de milioane de dolari pentru sistem şi 690 de milioane de dolari pentru rachetele dintr-o baterie, potrivit think tank-ului Center for Strategic and International Studies.

Cât de mult este utilizat sistemul

Raytheon a construit peste 240 de sisteme Patriot, care sunt utilizate în prezent de 18 ţări, inclusiv de Statele Unite. Sistemul a fost foarte solicitat în Orientul Mijlociu din cauza ameninţării pe care o reprezintă Iranul pentru regiune.

Potrivit Raytheon, sistemul a interceptat mai mult de 150 de rachete balistice în luptă începând din 2015.

Cum ar putea ajuta Ucraina

Ucraina a declarat că are nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a se proteja împotriva atacurilor cu rachete şi drone din partea forţelor ruseşti.

Până în prezent, Statele Unite au furnizat Ucrainei o serie de sisteme naţionale avansate de rachete sol-aer (

(National Advanced Surface-to-Air Missile Systems – NASAMS).

În timp ce sistemul Patriot este conceput pentru a intercepta ameninţări precum avioane şi rachete balistice, acesta poate, de asemenea, să doboare dronele „kamikaze” pe care Rusia le-a trimis frecvent pentru a lovi infrastructura critică ucraineană. Dar ar fi o modalitate extrem de costisitoare de a distruge drone care costă doar mii de dolari.

Oficiali şi experţi au declarat că, deşi este posibil ca sistemul Patriot să salveze vieţi în faţa rachetelor ce ar fi lansate, probabil că nu va schimba traiectoria conflictului vechi de aproape 10 luni, deoarece este un sistem defensiv.

Când va ajunge în Ucraina

Vor trece câteva luni până când Ucraina va putea desfăşura Patriot pe câmpul de luptă.

Oficiali americani au declarat pentru Reuters că sistemele Patriot vor ajunge mai întâi în Germania, unde trupele ucrainene vor învăţa cum să le folosească.

Instruirea poate dura luni de zile, fiecare sistem necesitând zeci de soldaţi pentru a fi operat.

Ucraina va trebui apoi să decidă cum şi unde să amplaseze sistemul fără ca acesta să fie distrus de forţele ruseşti. Rusia a declarat că sistemul de apărare antirachetă Patriot ar fi o ţintă legitimă pentru loviturile ruseşti.

#patriot #aparare #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.