Executorii judecătorești s-au transformat în businessmeni! Deputații le-au tăiat craca de sub picioare

La ședința plenară de astăzi, deputații au examinat, în prima lectură, modificări la Legea privind executorii judecătorești.

Inițiativa legislativă are scopul de a elimina carențele identificate în activitatea organelor Uniunii Naționale a Executorilor și a Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești. Documentul stabilește modul și termenul de contestare a actelor administrative individuale emise de Colegiul disciplinar și ministrul Justiției, care vizează suspendarea sau încetarea activității executorului judecătoresc. De asemenea, prin acest proiect de lege se elimină unele incoerențe legate de efectele aplicării sancțiunii disciplinare privind retragerea licenței executorului judecătoresc.

Autorii documentului propun ca încetarea activității executorului judecătoresc, în cazul aplicării sancțiunii disciplinare sub formă de retragere a licenței, va interveni la data publicării ordinului ministrului Justiției privind încetarea activității executorului judecătoresc, care se va emite în termen de cinci zile de la data publicării deciziei Colegiului disciplinar. Astfel, se elimină orice fel de interpretări extensive, care erau generate la calcularea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară, întrucât redacția anterioară nu oferea claritatea în acest sens.

În cadrul ședinței, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a declarat de la tribuna Parlamentului că sunt mai mulți executori judecătorești bine intenționați, care pun în prim-plan legea și interesul public. Însă sunt și din cei care au alte priorități și în acest fel dăunează imaginii profesiei. Or, urmare a persoanelor care comit tot felul de șmecherii și au transformat profesia într-o afacere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executori #justiție #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.