Sultanul Erdogan, pe cale să dea lovitura anului în Europa! Gaz mai mult în Marea Neagră, 170 miliarde de metri cubi

Volumul total al gazelor naturale descoperite de Turcia în Marea Neagră se ridică acum la 710 miliarde metri cubi, după ce a fost identificat un nou zăcământ, iar rezervele de la precedenta descoperire au fost revizuite în sus, a anunţat luni seara preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, informează agenția Reuters.

La finalul unei reuniuni a Cabinetului, Erdogan a anunţat că Turcia a descoperit noi rezerve de gaze, cu un volum de 58 de miliarde metri cubi, la câmpul Caycuma-1, în timp ce volumele de gaze estimate pentru câmpul Sakarya, descoperit anterior, au fost revizuite în creştere, de la 540 de miliarde metri cubi până la 652 miliarde metri cubi. Revizuirea a venit ca urmare a unei evaluări făcute de o companie internaţională de energie, a spus Erdogan fără a dezvălui identitatea companiei.

“Ca urmare a analizei datelor, am revizuit rezervele de 540 miliarde metri cubi declarate anterior, până la 652 miliarde metri cubi”, a spus Erdogan, adăugând că Turcia a forat deja 13 puţuri la câmpul Sakarya. “Cu noua noastră descoperire de la Caycuma-1, rezervele noastre de gaze din Marea Neagră au crescut cu 170 de miliarde metri cubi până la 710 miliarde metri cubi”, a subliniat preşedintele Turciei.

Luna trecută, Erdogan a spus că Turcia urmează să înceapă să extragă gaze din câmpul Sakarya în 2023. Luni, preşedintele Turciei a precizat că noul zăcământ Caycuma-1 va fi conectat la câmpul Sakarya şi de acolo la reţeaua naţională.

Potrivit planului original, Turcia urma să extragă 3,5 miliarde metri cubi de gaze din Marea Neagră în 2023. Obiectivul vizează majorarea producţiei până la aproximativ 15 miliarde metri cubi anul în decurs de patru ani de la debutul producţiei, ceea ce ar echivala cu un sfert din producţia actuală de gaze a Uniunii Europene.

Turcia, ţară care are puţine gaze naturale sau petrol, este dependentă de importurile din Rusia, Azerbaidjan şi Iran, precum şi de importurile de gaze lichefiate din Qatar, SUA, Nigeria şi Algeria.

Turcia a început să caute resurse de hidrocarburi şi în Marea Mediterană, unde operaţiunile sale din zonele disputate au generat tensiuni cu Grecia şi Cipru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.