Decizia Rusiei de a nu vinde petrol la preţurile plafonate nu a mișcat prețul țițeiului, așa cum spera Kremlinul

Refuzul Rusiei de a vinde petrol ţărilor care aplică plafonarea preţului barilului de petrol rusesc nu a avut decât un efect limitat asupra cursului, arată o analiză a publicației franceze La Tribune, citată de Rador. Pe de o parte pentru că astăzi principalii clienţi ai Rusiei sunt India şi China, care nu au aderat la acord, şi, pe de altă parte, investitorii rămân prudenţi din cauza riscurilor de recesiune a economiei mondiale, sinonime cu o cerere mai mică de aur negru.

Cursul petrolului, deja aproiat de cel mai ridicat de trei săptămâni, abia reacţionează după anunţul Moscovei din ajun că Rusia nu va vinde petrol, începând de la 1 februarie, ţărilor care folosesc preţul plafonat.

Miercuri dimineaţa pe a ora 7, preţul barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în februarie era în scădere cu circa 0,5%, comparativ cu preţul din ajun, evoluând sub 83,8 dolari. Pe an, este în creştere cu 6.3%.

Cât despre barilul de West Texas Intermediate (WTI) american, cu livrare tot în februarie, pierdea 0,4%, la 79,2 dolari. Pe an, este în creştere cu aproape 4%.

Ieri, cursul a reacţionat puternic la creşterea iniţială după anunţul Moscovei, faţă de ţările care utilizează plafonarea preţului aurului negru rusesc, fixat la începutul lui decembrie la 60 de dolari barilul de către Uniunea Europeană (UE), G7 şi Australia.

Dar această reacţie a fost de scurtă durată şi îmbunătăţită. „A fost o reacţie foarte distinctă a preţurilor” la anunţul Rusiei, „dar de fapt, această decizie nu este o surpriză pentru piaţă”, a comentat Matt Smith de Kpler, citat de AFP. „Ne puteam aştepta, având în vedere tot ce au spus ruşii în ultimele luni şi ce au făcut cu gazul natural, refuzând să vândă Bulgariei şi Poloniei, deoarece aceste ţări nu plătesc în ruble”, a adăugat analistul.

Potrivit lui, aplicarea acestei interdicţii va avea un impact limitat, deoarece „marii cumpărători de ţiţei rusesc precum India sau China nu aplică preţul plafonat” şi cumpără deja sub 60 de dolari barilul beneficiind de un preţ care nu este cotat.

Pe de altă parte, investitorii sunt în continuare prudenţi din cauza riscurilor tot mai mari de recesiune mondială anul viitor, favorizată de creşterea dobânzii principalelor bănci centrale în special în Statele Unite şi în Europa.

Cursul a fost susţinut în timpul şedinţei de anunţurile privind o redeschidere a Chinei pentru vizitatorii din străinătate. China va pune capăt pe 8 ianuarie carantinei obliatorii la sosire, ultimul vestigiu al politicii sale sanitare privind „zero Covid”, au anunţat luni autorităţile.

„Aceasta a încurajat cumpărătorii, dar se simte totuşi că această relaxare a restricţiilor va duce la o reluare inegală a economiei, deoarece Covid-19 se răspândeşte repede”, a adăugat Matt Smith.

Astfel, China a anunţat că va începe să elibereze noi paşapoarte şi a permis călatoria în Hong Kong rezidenţilor de pe continent la începutul lui ianuarie şi că va repune în funcţie şi punctele de control expres la frontiera cu Hong Kong şi Macao.

#petrol #pret #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.