Decizia Rusiei de a nu vinde petrol la preţurile plafonate nu a mișcat prețul țițeiului, așa cum spera Kremlinul

29 Dec. 2022, 16:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 16:07 // Actual //  bani.md

Refuzul Rusiei de a vinde petrol ţărilor care aplică plafonarea preţului barilului de petrol rusesc nu a avut decât un efect limitat asupra cursului, arată o analiză a publicației franceze La Tribune, citată de Rador. Pe de o parte pentru că astăzi principalii clienţi ai Rusiei sunt India şi China, care nu au aderat la acord, şi, pe de altă parte, investitorii rămân prudenţi din cauza riscurilor de recesiune a economiei mondiale, sinonime cu o cerere mai mică de aur negru.

Cursul petrolului, deja aproiat de cel mai ridicat de trei săptămâni, abia reacţionează după anunţul Moscovei din ajun că Rusia nu va vinde petrol, începând de la 1 februarie, ţărilor care folosesc preţul plafonat.

Miercuri dimineaţa pe a ora 7, preţul barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în februarie era în scădere cu circa 0,5%, comparativ cu preţul din ajun, evoluând sub 83,8 dolari. Pe an, este în creştere cu 6.3%.

Cât despre barilul de West Texas Intermediate (WTI) american, cu livrare tot în februarie, pierdea 0,4%, la 79,2 dolari. Pe an, este în creştere cu aproape 4%.

Ieri, cursul a reacţionat puternic la creşterea iniţială după anunţul Moscovei, faţă de ţările care utilizează plafonarea preţului aurului negru rusesc, fixat la începutul lui decembrie la 60 de dolari barilul de către Uniunea Europeană (UE), G7 şi Australia.

Dar această reacţie a fost de scurtă durată şi îmbunătăţită. „A fost o reacţie foarte distinctă a preţurilor” la anunţul Rusiei, „dar de fapt, această decizie nu este o surpriză pentru piaţă”, a comentat Matt Smith de Kpler, citat de AFP. „Ne puteam aştepta, având în vedere tot ce au spus ruşii în ultimele luni şi ce au făcut cu gazul natural, refuzând să vândă Bulgariei şi Poloniei, deoarece aceste ţări nu plătesc în ruble”, a adăugat analistul.

Potrivit lui, aplicarea acestei interdicţii va avea un impact limitat, deoarece „marii cumpărători de ţiţei rusesc precum India sau China nu aplică preţul plafonat” şi cumpără deja sub 60 de dolari barilul beneficiind de un preţ care nu este cotat.

Pe de altă parte, investitorii sunt în continuare prudenţi din cauza riscurilor tot mai mari de recesiune mondială anul viitor, favorizată de creşterea dobânzii principalelor bănci centrale în special în Statele Unite şi în Europa.

Cursul a fost susţinut în timpul şedinţei de anunţurile privind o redeschidere a Chinei pentru vizitatorii din străinătate. China va pune capăt pe 8 ianuarie carantinei obliatorii la sosire, ultimul vestigiu al politicii sale sanitare privind „zero Covid”, au anunţat luni autorităţile.

„Aceasta a încurajat cumpărătorii, dar se simte totuşi că această relaxare a restricţiilor va duce la o reluare inegală a economiei, deoarece Covid-19 se răspândeşte repede”, a adăugat Matt Smith.

Astfel, China a anunţat că va începe să elibereze noi paşapoarte şi a permis călatoria în Hong Kong rezidenţilor de pe continent la începutul lui ianuarie şi că va repune în funcţie şi punctele de control expres la frontiera cu Hong Kong şi Macao.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.