Decizia Rusiei de a nu vinde petrol la preţurile plafonate nu a mișcat prețul țițeiului, așa cum spera Kremlinul

29 Dec. 2022, 16:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 16:07 // Actual //  bani.md

Refuzul Rusiei de a vinde petrol ţărilor care aplică plafonarea preţului barilului de petrol rusesc nu a avut decât un efect limitat asupra cursului, arată o analiză a publicației franceze La Tribune, citată de Rador. Pe de o parte pentru că astăzi principalii clienţi ai Rusiei sunt India şi China, care nu au aderat la acord, şi, pe de altă parte, investitorii rămân prudenţi din cauza riscurilor de recesiune a economiei mondiale, sinonime cu o cerere mai mică de aur negru.

Cursul petrolului, deja aproiat de cel mai ridicat de trei săptămâni, abia reacţionează după anunţul Moscovei din ajun că Rusia nu va vinde petrol, începând de la 1 februarie, ţărilor care folosesc preţul plafonat.

Miercuri dimineaţa pe a ora 7, preţul barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în februarie era în scădere cu circa 0,5%, comparativ cu preţul din ajun, evoluând sub 83,8 dolari. Pe an, este în creştere cu 6.3%.

Cât despre barilul de West Texas Intermediate (WTI) american, cu livrare tot în februarie, pierdea 0,4%, la 79,2 dolari. Pe an, este în creştere cu aproape 4%.

Ieri, cursul a reacţionat puternic la creşterea iniţială după anunţul Moscovei, faţă de ţările care utilizează plafonarea preţului aurului negru rusesc, fixat la începutul lui decembrie la 60 de dolari barilul de către Uniunea Europeană (UE), G7 şi Australia.

Dar această reacţie a fost de scurtă durată şi îmbunătăţită. „A fost o reacţie foarte distinctă a preţurilor” la anunţul Rusiei, „dar de fapt, această decizie nu este o surpriză pentru piaţă”, a comentat Matt Smith de Kpler, citat de AFP. „Ne puteam aştepta, având în vedere tot ce au spus ruşii în ultimele luni şi ce au făcut cu gazul natural, refuzând să vândă Bulgariei şi Poloniei, deoarece aceste ţări nu plătesc în ruble”, a adăugat analistul.

Potrivit lui, aplicarea acestei interdicţii va avea un impact limitat, deoarece „marii cumpărători de ţiţei rusesc precum India sau China nu aplică preţul plafonat” şi cumpără deja sub 60 de dolari barilul beneficiind de un preţ care nu este cotat.

Pe de altă parte, investitorii sunt în continuare prudenţi din cauza riscurilor tot mai mari de recesiune mondială anul viitor, favorizată de creşterea dobânzii principalelor bănci centrale în special în Statele Unite şi în Europa.

Cursul a fost susţinut în timpul şedinţei de anunţurile privind o redeschidere a Chinei pentru vizitatorii din străinătate. China va pune capăt pe 8 ianuarie carantinei obliatorii la sosire, ultimul vestigiu al politicii sale sanitare privind „zero Covid”, au anunţat luni autorităţile.

„Aceasta a încurajat cumpărătorii, dar se simte totuşi că această relaxare a restricţiilor va duce la o reluare inegală a economiei, deoarece Covid-19 se răspândeşte repede”, a adăugat Matt Smith.

Astfel, China a anunţat că va începe să elibereze noi paşapoarte şi a permis călatoria în Hong Kong rezidenţilor de pe continent la începutul lui ianuarie şi că va repune în funcţie şi punctele de control expres la frontiera cu Hong Kong şi Macao.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!