În Moldova ar putea fi instituită stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile

În Republica Moldova ar putea fi instituită stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Propunerea a fost înaintată Cabinetului de Miniștri de către Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), la solicitarea Ministerului Energiei și a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, urmând să fie examinată în cadrul ședinței Guvernului.

Potrivit autorităților, starea de alertă presupune aplicarea unor măsuri preventive destinate instituțiilor publice, astfel încât acestea să fie pregătite în raport cu evoluțiile contextului global și să poată asigura în continuare funcționarea normală a serviciilor și un trai sigur pentru cetățeni.

Inițiativa vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu și al potențialelor implicații pentru Republica Moldova. În acest sens, CNMC a convocat mai multe ședințe operaționale cu reprezentanți ai 13 instituții publice și a realizat o analiză a riscurilor în trei domenii prioritare: securitatea energetică și rutele de aprovizionare, impactul economic – inclusiv evoluția prețurilor – și securitatea statului, precum și siguranța cetățenilor.

Autoritățile subliniază că instituirea stării de alertă este un mecanism preventiv, cu acțiuni clar definite și limitate ca durată și domeniu de aplicare, destinat gestionării riscurilor potențiale. Oficialii precizează că situația actuală nu impune măsuri excepționale, astfel că declararea stării de urgență nu este necesară în acest moment.

Printre motivele principale pentru instituirea stării de alertă se numără necesitatea asigurării stocurilor minime de rezervă pentru produsele petroliere, în special la terminalul din portul Giurgiulești, posibilitatea condiționării exporturilor de energie electrică din surse regenerabile în anumite intervale orare pentru protejarea sistemului energetic național, precum și pregătirea pentru începutul sezonului agricol, perioadă în care consumul de motorină crește semnificativ.

Autoritățile dau asigurări că alimentarea cu energie și produse petroliere continuă în regim normal, iar măsurile au caracter strict preventiv, pentru a evita eventuale perturbări. De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să evite achizițiile excesive, întrucât instituirea stării de alertă are tocmai scopul de a garanta existența unor stocuri suficiente și de a preveni eventuale lipsuri.

Până vineri, 6 martie, ora 10:00, instituțiile responsabile urmează să prezinte planurile actualizate de acțiune, care vor fi integrate într-un plan național de contingență. Documentul va include măsuri pe termen scurt, mediu și lung – de la 10 zile până la trei luni – pentru consolidarea capacității statului de prevenire și răspuns în eventualitatea unor crize.

#stare de alerta #sectorul energetic #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul combustibilului pentru aeronave Jet A1 a crescut cu aproximativ 30% în ultimele săptămâni, iar acest lucru ar putea duce la scumpirea biletelor de avion pentru zborurile operate de pe Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit unei analize publicate de pagina specializată în aviație Runway08.

Creșterea prețurilor este legată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care afectează fluxurile globale de petrol. Aproximativ 20–30% din transportul mondial de petrol trece prin Strâmtoarea Ormuz, iar orice incident din această zonă se reflectă rapid în costurile combustibilului pentru aviație.

Potrivit analizei, instabilitatea regională determină creșterea cotațiilor la rafinăriile europene și majorează costurile logistice. În cazul în care petrolierele sunt nevoite să ocolească Africa pentru a evita zonele de risc, timpul de livrare al combustibilului poate crește cu până la 14 zile, iar costurile de transport se pot dubla.

Spre deosebire de marile hub-uri europene, unde companiile aeriene folosesc mecanisme de hedging pentru a se proteja de fluctuațiile de preț, aeroporturile mai mici și dependente de importuri, precum cel din Chișinău, resimt volatilitatea mult mai direct.

Această presiune obligă operatorii aerieni să își recalibreze rapid costurile de operare, ceea ce ar putea fi transferat către pasageri prin tarife mai mari la biletele de avion.

Analiza mai atrage atenția asupra unei vulnerabilități importante a aeroportului din Chișinău: existența unui singur furnizor de combustibil, ceea ce creează un risc logistic major. În cazul întreruperii lanțului de aprovizionare, companiile aeriene ar putea fi nevoite să recurgă la așa-numitul „tankering”, alimentarea suplimentară pe alte aeroporturi, ceea ce crește greutatea aeronavei și implicit consumul de combustibil.

În scenarii extreme, epuizarea stocurilor ar putea duce la alimentări tehnice pe alte aeroporturi, redirecționări sau chiar anulări de zboruri, afectând direct pasagerii și reputația aeroportului.

Autorii analizei susțin că pentru menținerea competitivității aeroportului este necesară diversificarea furnizorilor de combustibil, astfel încât să fie reduse riscurile logistice și să fie asigurată continuitatea zborurilor chiar și în condiții de criză regională.