În Moldova ar putea fi instituită stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile

04 Mart. 2026, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Mart. 2026, 10:09 // Actual //  Grîu Tatiana

În Republica Moldova ar putea fi instituită stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Propunerea a fost înaintată Cabinetului de Miniștri de către Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), la solicitarea Ministerului Energiei și a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, urmând să fie examinată în cadrul ședinței Guvernului.

Potrivit autorităților, starea de alertă presupune aplicarea unor măsuri preventive destinate instituțiilor publice, astfel încât acestea să fie pregătite în raport cu evoluțiile contextului global și să poată asigura în continuare funcționarea normală a serviciilor și un trai sigur pentru cetățeni.

Inițiativa vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu și al potențialelor implicații pentru Republica Moldova. În acest sens, CNMC a convocat mai multe ședințe operaționale cu reprezentanți ai 13 instituții publice și a realizat o analiză a riscurilor în trei domenii prioritare: securitatea energetică și rutele de aprovizionare, impactul economic – inclusiv evoluția prețurilor – și securitatea statului, precum și siguranța cetățenilor.

Autoritățile subliniază că instituirea stării de alertă este un mecanism preventiv, cu acțiuni clar definite și limitate ca durată și domeniu de aplicare, destinat gestionării riscurilor potențiale. Oficialii precizează că situația actuală nu impune măsuri excepționale, astfel că declararea stării de urgență nu este necesară în acest moment.

Printre motivele principale pentru instituirea stării de alertă se numără necesitatea asigurării stocurilor minime de rezervă pentru produsele petroliere, în special la terminalul din portul Giurgiulești, posibilitatea condiționării exporturilor de energie electrică din surse regenerabile în anumite intervale orare pentru protejarea sistemului energetic național, precum și pregătirea pentru începutul sezonului agricol, perioadă în care consumul de motorină crește semnificativ.

Autoritățile dau asigurări că alimentarea cu energie și produse petroliere continuă în regim normal, iar măsurile au caracter strict preventiv, pentru a evita eventuale perturbări. De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să evite achizițiile excesive, întrucât instituirea stării de alertă are tocmai scopul de a garanta existența unor stocuri suficiente și de a preveni eventuale lipsuri.

Până vineri, 6 martie, ora 10:00, instituțiile responsabile urmează să prezinte planurile actualizate de acțiune, care vor fi integrate într-un plan național de contingență. Documentul va include măsuri pe termen scurt, mediu și lung – de la 10 zile până la trei luni – pentru consolidarea capacității statului de prevenire și răspuns în eventualitatea unor crize.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.