„Când Dumnezeu vrea să te piardă, îți ia întâi mințile”. Putin, gafă inexplicabilă! Și-a pus Armata în cap

Spitalele din Rusia au rămas fără paturi de spital pentru soldații răniți, Vladimir Putin învinuind trupele pentru cele mai mari pierderi suferite până acum în războiul împotriva Ucrainei.

Vladimir Putin a fost nevoit să folosească spitale non-militare într-un efort disperat de a trata miile de soldați răniți care se întorc de pe frontul din Ucraina.

Problema paturilor vine în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei se apropie rapid de împlinirea primului an și în condițiile în care rapoartele indică faptul că Putin a pierdut deja peste 100.000 de soldați în război – 3.000 de soldați ruși murind numai în ultimele patru zile. Și mai șocante sunt rapoartele care indică faptul că spitalele militare din Rusia nu au nici pe departe suficiente paturi de spital pentru a trata soldații care se întorc din război cu răni grave și serioase.

Pentru a combate lipsa paturilor de spital, Putin ar fi ordonat utilizarea imediată a spitalelor civile pentru a trata soldații răniți care se întorc. Potrivit Daily Star, Putin a ordonat spitalelor civile să „ofere persoanelor care au participat la operațiunea militară specială îngrijire medicală în regim de internare și reabilitare”.

700 de soldați ruși, uciși într-un atac cu rachete de Revelion

Lipsa paturilor de spital ale Rusiei și încercarea lor disperată de a rechiziționa spitale civile vine la doar câteva zile după ce Rusia a suferit cea mai mare pierdere de până acum în conflictul de peste 10 luni. În weekend, în timp ce Putin își rostea discursul anual televizat de Anul Nou la Moscova, forțele ucrainene ar fi ucis 700 de soldați ruși într-un atac cu rachete situat în Makiivka, Donețk.

Generalul-locotenent Serghei Șevriukov, care îi servește direct lui Putin, a stârnit controverse atunci când a încercat să dea vina pe soldații decedați înșiși pentru atacul devastator cu rachete.

„O comisie lucrează pentru a investiga ceea ce s-a întâmplat”, a declarat luni Sevryukov. „Dar chiar și astăzi este clar că motivul principal a fost faptul că personalul a pornit și a folosit – în ciuda interdicției – telefoane mobile în zona de acoperire a inamicului. Acest lucru a permis inamicului să detecteze coordonatele personalului pentru lovitura de rachetă”, a adăugat generalul-locotenent.

Ca răspuns la comentariile lui Șevryukov, mamele și soțiile soldaților ruși căzuți la datorie au dat vina pe „comandanții criminali” care i-au transformat pe fiii și soții lor „în carne tocată”, plasând sute de trupe împreună și „invitând o lovitură ucraineană”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soldați #armata #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.