Ce spune managerul Lukoil din Moldova despre vânzarea benzinăriilor

Rușii de la Lukoil vor să plece din România și negociază, potrivit unor surse din piață, vânzarea stațiilor.

Unul dintre cei mai importanți actori de pe piața petrolului a făcut un pas important pentru retragerea din Ungaria, unde a început să-și închidă treptat stațiile ca urmare a acțiunilor guvernului, care a plafonat prețul la benzină de la începutul anului fără să se consulte cu cei care vând aceste produse.

Sursele spun că rușii intenționează să vândă stațiile peco și din Moldova.

BANI.MD l-a contactat pe managerul Lukoil Moldova, Feiruz Isaiev pentru mai multe informații. „Deocamdată nu am informații despre o eventuală vânzare a activelor din Republica Moldova. Sunt acționarii care vor decide”.

Se vehiculează că vânzarea activelor din România se va face grupului Royal Dutch Shell, care a vândut aproape gratis rușilor de la Lukoil toate stațiile din Rusia, după invazia Ucrainei, acum rușii oferind toate stațiile Lukoil din România, arată surse din piață. Nu se cunoaște încă valoarea tranzacției. După începerea războiului din Ucraina, Royal Dutch Shell.

Lukoil Moldova este unul dintre principalii jucători de pe piața carburanților din Republica Moldova. Asigură 97,2% din cantitatea totală importată de benzină. Achiziția se face de la rafinăria Petrotel din România controlată de ruși.

Totodată, Lukoil Moldova împreună Rompetrol Moldova, asigură 75 % din toată cantitatea importată de motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#benzinării #Lukoil #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie