Vladimir Putin a trimis în Ucraina „Barosul”, cel mai puternic mortier din lume

Forțele ruse, care au suferit pierderi masive în prima linie a frontului, au desfășurat pe câmpul de luptă cel mai puternic mortier din lume, capabil să folosească și încărcătură nucleară, scrie Daily Mail.

Denumit „Barosul”, mortierul autopropulsat 2S4 Tulpan – sau Tyulpan are un tun de 240 mm – de două ori mai mare decât mortierele NATO, care au doar 120 mm.

Transportat pe propriile sale șenile, are o rază de acțiune de 19 kilometri și este folosit pentru a distruge fortificații mari, echipamente militare sau poziții strategice.
Mortierul autopropulsat 2S4 Tulip are o rază de circa 20 km și este capabil să tragă bombe nucleare, dar este posibil ca acest lucru să fie limitat la „micro-bombe nucleare” menite să distrugă o zonă de dimensiunea unui stadion de fotbal.

De asemenea, poate trage cu muniție perforantă, ghidată cu laser și cu muniții cu dispersie interzise, precum și cu bombe nucleare tactice.

Este o armă masivă, devastatoare când sunt folosite arme convenționale, capabilă să distrugă o suprafață mare. Dar ar constitui și o țintă de foarte mari dimensiuni pentru echipajele de artilerie și de drone ucrainene, care vânează zilnic echipament ofensiv”, a declarat un expert în domeniul securității pentru „Daily Mirror“.

„Mortierul este capabil să vizeze o țină aflată în afara vederii sale cu bombe care ar fi extrem de dificil dacă nu imposibil de interceptat”, a explicat acesta.

Un lot inițial de trei vehicule a fost finalizat în 1969 și a fost imediat direcționat către un program de testare în fabrică, care s-a încheiat în octombrie. „Tulpan” a intrat în serviciu doi ani mai târziu, iar producția de serie a început în 1974. 2S4 Tulpan a fost văzut de occidentali pentru prima dată în 1975, astfel că a primit denumirea NATO M-1975, în timp ce denumirea sa oficială este 2S4.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mortier #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.