Exporturile Moldovei umflate de reexporturile de carburanți în Ucraina

Exporturile Republicii Moldova au constituit 3,9 miliarde dolari, cu 41,3% mai mult în 11 luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului 2021, relevă datele Biroului Național de Statistică.

Majorarea se datorează în mare parte reexporturilor, care au însumat 1,2 miliarde dolari sau 30,6% din totalul livrărilor de mărfuri. Este vorba în mare parte de reexporturile de carburanți în Ucraina cu o pondere de 12,3% în total exporturi.

În topul statelor unde Republica Moldova și-a livrat mărfurile România deține aproape 30% urmată de Ucraina – 15,9%, Italia – 7,8%, Turcia – 7,2%.

Ponderi semnificative în total exporturi au deținut cerealele – 10,4%, semințe și fructe oleaginoase – 9,4% și uleiurile vegetale – 8,7%.

La capitolul importuri, Republica Moldova a adus de peste graniță mărfuri și produse în sumă de 8,3 miliarde dolari, cu 30% mia mult față de ianuarie-noiembrie 2021. Preponderent s-a importat petrol și produse petroliere -16,6%, gaz – 8,9% și mașini și utilaje electrice – 6,3%.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-noiembrie 2022, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 4,3 miliarde dolari sau cu 757,8 milioane dolari (+21,0%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexporturi #exporturi #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.