Cum a fost salvată Ucraina de la înfrângere de către Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, într-un moment crucial

19 Ian. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Ian. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Primăvara trecută, armata ucraineană era pe punctul de a rămâne fără combustibil și muniție pentru armele sale de fabricație sovietică, însă salvarea a venit dintr-un loc neașteptat: Bulgaria, scrie Die Welt într-o amplă investigație vizând primele luni ale războiului declanșat de Vladimir Putin în 24 februarie 2022.

Din cauza disensiunilor de pe scena politică și a afinităților pro-ruse a multora dintre elitele țării, guvernul de la Sofia a fost nevoit să sublinieze în mod repetat că nu înarmează Ucraina. Însă aceste declarații au fost o perdea de fum, arată Die Welt.

Pe baza unor interviuri realizate cu ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, fostul premier bulgar Kiril Petkov și ministrul său de Finanțe, Asen Vasilev, jurnaliștii de la Die Welt au reușit să reconstituie cum guvernul Bulgariei a pășit în gol anul trecut pentru a ajuta Kievul cu provizii vitale de arme, muniții și combustibil într-o perioadă crucială în care multe state occidentale încă dezbăteau dacă să trimită armament Ucrainei.

În timp ce Petkov, care era premier în momentul izbucnirii războiului, încerca să tragă Bulgaria înspre Vest, pe o traiectorie mai pro-NATO, el era constant atacat de politicieni pro-Kremlin, inclusiv de către socialiștii din coaliția sa de guvernare.
El a fost nevoit inclusiv să îl demită pe ministrul său al Apărării după ce acesta a refuzat să condamne războiul declanșat de Putin și a susținut retorica Kremlinului vizavi de o „operațiunea specială”.

În public cel puțin, Petkov a încercat să minimalizeze ideea că Bulgaria va trimite armament Ucrainei, în pofida stocurilor sale considerabile de arme și muniții de fabricație sovietică.

Date fiind toate aceste sensibilități de pe plan intern, poziția oficială a Bulgariei a fost comparată cu cea a Ungariei lui Viktor Orban: prea apropiată de a Moscovei pentru a sta pe propriile picioare.

Cum s-a mobilizat guvernul bulgar să ajute Ucraina

Însă Petkov și Vassilev, politicieni aflați acum în opoziție și care speră la o victorie în următoarele alegeri, au rupt acum tăcerea cu privire la adevărata amploare a rolului Bulgariei în ajutorarea Ucrainei primăvara trecută.

În timp ce Partidul Socialist de la Sofia, urmașul Partidului Comunist, a catalogat livrările de armament către Ucraina drept o „linie roșie”, alți oficiali din guvernul lui Petkov au evitat tranzacțiile directe între guverne și au folosit companii din Bulgaria și străinătate ca intermediari pentru a deschide rute de aprovizionare terestre și aeriene prin România, Ungaria și Polonia.

„Estimăm că în jur de o treime din muniția de care armata ucraineană a avut nevoie în prima fază a războiului a venit din Bulgaria”, a declarat Petkov pentru Die Welt.

La fel de sensibil, motorina pe care Bulgaria a furnizat-o Ucrainei a venit din țiței procesat la o rafinărie rusească de la Marea Neagră, care la momentul respectiv aparținea companiei Lukoil.

„Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de motorină către Ucraina și în anumite momente a acoperit 40% din nevoie Ucrainei”, le-a spus jurnaliștilor germani fostul ministru de Finanțe Assen Vassilev.
Guvernul de la Kiev a confirmat această versiune a evenimentelor. Dmitro Kuleba a declarat pentru cei de la Die Welt că Ucraina era în pericol să rămână fără muniție în luna aprilie a anului trecut.

„Știam că depozitele bulgare conțin cantități mari de muniții de care aveam nevoie așa că președintele Zelenski m-a trimis să obțin materialele necesare”, a relatat acesta, subliniind că vizita sa a fost o chestiune de „viață și de moarte”, în caz contrar rușii urmând să ocupe mai multe sate și orașe, și „să ucidă, tortureze și violeze” pe noi teritorii ale țării sale.

Kuleba a mai relatat că Petkov i-a răspuns că situația pe plan intern în Bulgaria „nu este ușoară”, dar că va face „tot ce îi stă în putere”.

„Kirill Petkov a dat dovadă de integritate și îi voi fi mereu recunoscător pentru folosirea tuturor abilităților sale politice pentru a găsi o soluție”, afirmă șeful diplomației ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Iul. 2025, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA