Cum a fost salvată Ucraina de la înfrângere de către Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, într-un moment crucial

19 Ian. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Ian. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Primăvara trecută, armata ucraineană era pe punctul de a rămâne fără combustibil și muniție pentru armele sale de fabricație sovietică, însă salvarea a venit dintr-un loc neașteptat: Bulgaria, scrie Die Welt într-o amplă investigație vizând primele luni ale războiului declanșat de Vladimir Putin în 24 februarie 2022.

Din cauza disensiunilor de pe scena politică și a afinităților pro-ruse a multora dintre elitele țării, guvernul de la Sofia a fost nevoit să sublinieze în mod repetat că nu înarmează Ucraina. Însă aceste declarații au fost o perdea de fum, arată Die Welt.

Pe baza unor interviuri realizate cu ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, fostul premier bulgar Kiril Petkov și ministrul său de Finanțe, Asen Vasilev, jurnaliștii de la Die Welt au reușit să reconstituie cum guvernul Bulgariei a pășit în gol anul trecut pentru a ajuta Kievul cu provizii vitale de arme, muniții și combustibil într-o perioadă crucială în care multe state occidentale încă dezbăteau dacă să trimită armament Ucrainei.

În timp ce Petkov, care era premier în momentul izbucnirii războiului, încerca să tragă Bulgaria înspre Vest, pe o traiectorie mai pro-NATO, el era constant atacat de politicieni pro-Kremlin, inclusiv de către socialiștii din coaliția sa de guvernare.
El a fost nevoit inclusiv să îl demită pe ministrul său al Apărării după ce acesta a refuzat să condamne războiul declanșat de Putin și a susținut retorica Kremlinului vizavi de o „operațiunea specială”.

În public cel puțin, Petkov a încercat să minimalizeze ideea că Bulgaria va trimite armament Ucrainei, în pofida stocurilor sale considerabile de arme și muniții de fabricație sovietică.

Date fiind toate aceste sensibilități de pe plan intern, poziția oficială a Bulgariei a fost comparată cu cea a Ungariei lui Viktor Orban: prea apropiată de a Moscovei pentru a sta pe propriile picioare.

Cum s-a mobilizat guvernul bulgar să ajute Ucraina

Însă Petkov și Vassilev, politicieni aflați acum în opoziție și care speră la o victorie în următoarele alegeri, au rupt acum tăcerea cu privire la adevărata amploare a rolului Bulgariei în ajutorarea Ucrainei primăvara trecută.

În timp ce Partidul Socialist de la Sofia, urmașul Partidului Comunist, a catalogat livrările de armament către Ucraina drept o „linie roșie”, alți oficiali din guvernul lui Petkov au evitat tranzacțiile directe între guverne și au folosit companii din Bulgaria și străinătate ca intermediari pentru a deschide rute de aprovizionare terestre și aeriene prin România, Ungaria și Polonia.

„Estimăm că în jur de o treime din muniția de care armata ucraineană a avut nevoie în prima fază a războiului a venit din Bulgaria”, a declarat Petkov pentru Die Welt.

La fel de sensibil, motorina pe care Bulgaria a furnizat-o Ucrainei a venit din țiței procesat la o rafinărie rusească de la Marea Neagră, care la momentul respectiv aparținea companiei Lukoil.

„Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de motorină către Ucraina și în anumite momente a acoperit 40% din nevoie Ucrainei”, le-a spus jurnaliștilor germani fostul ministru de Finanțe Assen Vassilev.
Guvernul de la Kiev a confirmat această versiune a evenimentelor. Dmitro Kuleba a declarat pentru cei de la Die Welt că Ucraina era în pericol să rămână fără muniție în luna aprilie a anului trecut.

„Știam că depozitele bulgare conțin cantități mari de muniții de care aveam nevoie așa că președintele Zelenski m-a trimis să obțin materialele necesare”, a relatat acesta, subliniind că vizita sa a fost o chestiune de „viață și de moarte”, în caz contrar rușii urmând să ocupe mai multe sate și orașe, și „să ucidă, tortureze și violeze” pe noi teritorii ale țării sale.

Kuleba a mai relatat că Petkov i-a răspuns că situația pe plan intern în Bulgaria „nu este ușoară”, dar că va face „tot ce îi stă în putere”.

„Kirill Petkov a dat dovadă de integritate și îi voi fi mereu recunoscător pentru folosirea tuturor abilităților sale politice pentru a găsi o soluție”, afirmă șeful diplomației ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 12:47 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează cea mai mare scădere procentuală a populației din Europa în perioada 2005–2024, cu un declin de aproximativ 25% în numai două decenii, potrivit datelor Raportul mondial privind migrația 2026, elaborat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), pe baza estimărilor Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (UN DESA). Potrivit documentului, Moldova devansează inclusiv Bosnia și Herțegovina și Ucraina în clasamentul statelor europene cu cele mai mari pierderi demografice.

Republica Moldova este în fruntea clasamentului european al declinului demografic, cu o reducere de aproximativ un sfert a populației față de anul 2005. Bosnia și Herțegovina înregistrează o diminuare de circa 24%, iar Ucraina de aproximativ 22%.

Situația contrastează cu evoluțiile din alte state europene. Luxemburg a înregistrat o creștere a populației de aproape 47%, Islanda de circa 34%, Malta de aproximativ 31%, iar Irlanda de aproape 30%. Astfel, în timp ce unele economii europene au atras populație și au cunoscut o expansiune demografică importantă, Republica Moldova a pierdut o parte considerabilă dintre locuitori.

Autorii raportului constată că șapte dintre cele 20 de țări europene incluse în comparație au înregistrat scăderi ale populației în intervalul analizat. Cele mai accentuate reduceri au fost consemnate în Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Ucraina. În cazul Ucrainei, declinul a fost agravat în ultimii ani de invazia rusă pe scară largă, care a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara.

Raportul atrage atenția că Europa este regiunea cu cel mai mare număr de țări afectate de scăderi demografice. Fenomenul este alimentat în principal de natalitatea redusă, la care se adaugă emigrația, în special în statele din estul continentului.

Potrivit estimărilor demografice citate de OIM, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Lituania se numără printre țările europene a căror populație ar putea scădea cu cel puțin încă 20% în următorii 30 de ani.

Raportul mondial cu privire la migrația 2026 evidențiază și o diferență  între evoluțiile demografice ale regiunilor lumii. În timp ce numeroase state africane și asiatice continuă să înregistreze creșteri ale populației, o parte a Europei se confruntă cu reduceri  ale numărului de locuitori.