Cine au fost principalii furnizori de țiței al Chinei anul trecut

Rusia a rămas al doilea mare furnizor de ţiţei al Chinei, în 2022, după Arabia Saudită, rafinăriile chinez profitând de preţul scăzut al petrolului rusesc, transmite Reuters.

Anul trecut, importurile Chinei de ţiţei din Rusia au urcat cu 8%, la 86,25 milioane de tone, echivalentul a 1,72 milioane de barili pe zi (bpd), arată datele Administraţiei Vămilor de la Beijing.

În decembrie, China a cumpărat 6,47 milioane de tone de petrol din Rusia, echivalentul a 1,52 milioane bpd, comparativ cu 1,7 milioane bpd în perioada similară din 2021.

În total, Arabia Saudită a livrat Chinei anul trecut 87,49 milioane de tone, echivalentul a 1,77 milioane de barili pe zi, un nivel similar cu cel din 2021.

Analiştii se aşteaptă ca Arabia Saudită să rămână furnizorul dominant de ţiţei al Chinei, după vizita la Riad a preşedintelui Xi Jinping din decembrie, când a anunţat că Beijingul va face demersuri pentru ca să plătească pentru petrol în yuani şi nu în dolari SUA.

De asemenea, datele Administraţiei Vămilor de la Beijing arată că importurile Chinei de ţiţei din Malaezia, deseori folosită ca punct de transfer în ultimii doi ani pentru petrolul provenit din Iran şi Venezuela, aproape s-au dublat în 2022, la 35,68 milioane tone în septembrie, depăşind precedentul record din august, de 3,37 milioane tone.

Livrările de ţiţei din SUA către China s-au situat la 7,89 milioane de tone în 2022, un declin de 31% faţă de 2021.

#furnizor #titei #Arabia Saudita #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.