Ironia amară a războiului: Ucraina a cedat Rusiei sute de rachete sovietice de tipul celei a masacrului de la Dnipro

21 Ian. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Ian. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Rachetele Kh-22 au devenit un instrument folosit de ruși pentru numeroase crime comise în Ucraina. Printre acestea s-a numărat și atacul asupra unei bloc de locuințe din Dnipro, în urma căruia au murit 46 de persoane, inclusiv copii.

În timpul președinției lui Leonid Kucima (19 iulie 1994 – 23 ianuarie 2005), Ucraina a dat pur și simplu sute de rachete de croazieră țării agresoare în schimbul anulării datoriilor.

Racheta rusească Kh-22 care a lovit la Dnipro a fost lansată din regiunea Kursk a Federației Ruse.

În iunie 2022, același tip de rachetă a lovit un complex comercial din Kremenchuk și a ucis zeci de oameni, iar în luna mai a lovit complexul comercial și de divertisment Riviera din Fontanka (regiunea Odesa).
Au existat și alte cazuri de utilizare criminală a acestor rachete sovietice de către Forțele Aeriene Ruse, care au provocat multă durere ucrainenilor.

Rachetele Kh-22 au fost dezvoltate în URSS începând din 1958 până în februarie 1971. Datorită învechirii lor morale, au devenit dificil și periculos de operat, prin urmare, până la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, au fost pur și simplu depozitate în Federația Rusă, deși oficial au rămas în serviciu cu Forțele Armate Ruse.
Ads
Războiul a schimbat totul. Încă din mai 2022, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujni a raportat că Rusia folosea din ce în ce mai mult rachetele antinavă sovietice Kh-22. În opinia sa, unul dintre motivele tranziției armatei ruse la rachete vechi ar putea fi marile pierderi ale aviației ruse.
„În fiecare zi, inamicul lansează de la 10 la 14 rachete de croazieră asupra obiectivelor de infrastructură civilă. Recent, Rusia a recurs la tactica utilizării masive a rachetelor de croazieră supersonice antinavă de tip Kh-22 la obiectele specificate”, a spus Zalujni, în timpul unei conversații telefonice cu șeful de stat major al Statelor Unite, generalului Mark Milley.

Este cu atât mai greu de acceptat că printre aceste rachete ucigașe ar putea fi și cele pe care Ucraina le-a dat Rusiei.

După prăbușirea URSS, în Ucraina au fost găsite un număr semnificativ de arme nucleare: rachete balistice și de croazieră. Cu toate acestea, după obținerea independenței, țara a renunțat la statutul său nuclear, iar mai târziu și la aviația strategică.

Ucraina a fost dependentă de sursele de energie rusești și este, de asemenea, puternic legată de Rusia în industrii precum inginerie, telecomunicații și transporturi.

În 2000, Ucraina a dat Rusiei 386 de rachete de tip Kh-22 și bombardiere strategice supersonice drept plată pentru datorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală