Starea înfiorătoare a conductelor Apă Canal! Consumatorii achită și apa pe care nu o folosesc

În contextul recentelor declarații lansate în spațiul public privind situația economico-financiară și riscurile în activitatea S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vine cu următoarele precizări.

În data de 11 ianurie, ANRE a decis maajorarea tarifului la apă cu 43%, la 15,3 lei per metru cub. Apă Canal solicitase un tarif mediu de 19,18 lei pentru un metru cub de apă. Or, ANRE susține că tarifele actuale acoperă toate cheltuielile operaționale ale operatorului, reieșind din volumul consumului tehnologic și a pierderilor de apă în rețea acceptate în scopuri tarifare, implicit cheltuielile pentru energia electrică consumată reieșind din prețul actualizat la energia electrică. Astfel, în calculul tarifului au fost incluse cheltuieli pentru consumul de energie electrică în valoare totală de 208,8 mil. lei, ce ar da posibilitatea operatorului să achite lunar consumul de energie electrică în valoare de 17,4 mil. lei.

Datele ANRE arataă că 30% din apa livrată consumatorilor se pierde din cauza rețelelor vechi și uzate.

În ceea ce privește datoiile create pentru consumul de energie electrică de către S.A. „Apă-Canal Chișinău” la situația din 1 ianuarie 2023, de relevat, că în tariful anterior, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 203 din 19 mai 2017 pentru S.A. „Apă-Canal Chișinău”, au fost incluse cheltuieli pentru energia electrică în mărime de 134,3 mil. lei. Ulterior, în perioada anilor 2019-2021, S.A. „Apă-Canal Chișinău” nu a înaintat nicio solicitare de ajustare a tarifelor pentru furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare. Or, în condițiile micșorării treptate în perioada nominalizată a prețurilor reglementate la energia electrică, s-au format devieri pozitive (excedent de venituri) în tarifele pentru serviciile prestate de alimentare cu apă și de canalizare. Astfel, la situația din 1 ianuarie 2023, veniturile suplimentare ale S.A. „Apă-Canal Chișinău”, doar din economiile la energia electrică consumată, au constituit circa 42,5 mil. lei.

Atât în tarifele anterioare pentru furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare de către S.A. „Apă-Canal Chișinău”, cât și în tarifele actuale, recent aprobate, au fost și sunt incluse toate cheltuielile necesare pentru consumul de energie electrică. Orice afirmație din partea unor persoane publice privind tergiversarea aprobării tarifelor, sau aprobarea acestora la un nivel insuficient sunt absolut inconsistente și poartă un caracter manipulator.

Agenția încurajează atât administrația S.A. „Apă-Canal Chișinău”, cât și fondatorul acesteia să-și concentreze eforturile în vederea îmbunătățirii managementului economico-financiar, în lichidarea restanțelor față de creditorii întreprinderii, iar în cazul dat, să identifice soluții în comun cu Î.C.S. „Premier Energy”, mutual acceptabile ca valoare și ca termen, de achitare a datoriei pentru consumul de energie electrică.

Totodată, pentru a verifica corectitudinea aplicării prevederilor actelor normative în vigoare în activitatea întreprinderii, ANRE a inițiat un control al activității licențiate a S.A. „Apă-Canal Chișinău” pentru perioada anilor 2020 – 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #pierderi #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.