Apă Canal a înmulțit din pix investițiile de miliarde! Doar 10% din planurile grandioase au fost realizate.

27 Ian. 2023, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Ian. 2023, 10:32 // Actual //  bani.md

Scandalul de la Apă Canal ia amploare. Ieri întreprinderea a fost somată de Premier Energy că blocul administrativ va fi deconectat de la lumină din cauza datoriilor de peste 72 milioane de lei , iar prima suburbie care riscă să rămână fără apă este Stăuceni. În replică, compania susținea că fără lumină nu va putea emite facturi.

Cel mai curios lucru este că, deși compania dea lungul anilor a anunțat un plan de investiții grandios, aprobat de ANRE, doar 10% din total au fost făcute. Or, în lipsa investițiile rețeaua de apă și canalizare a ajuns la un grad de uzură foarte mare care duce la pierderi de apă 30%.

Portalul mold-street.com a analizat planul de investiții al întreprinderii municipale

În anii 2022-2023, planurile de investiţii au mai crescut pe hârtie cu încă 1,06 miliarde de lei. Investiţiile au fost şi sunt planificate în special în apeducte şi reţele de canalizare, dar şi în clădiri şi utilaje, echipamente de măsurare etc.

Astfel, în total se adună o sumă uriaşă de 2,26 miliarde de lei, pentru o întreprindere cu o cifră de afaceri de 660-680 de milioane de lei pe an, în această perioadă.

În pofida planurilor grandioase anunţate de prestatorul de servicii, investiţiile de 1,2 miliarde de lei planificate în anii 2019-2021, aşa şi nu au fost efectuate.

Gradul de realizare a acestora a fost de aproximativ 10%, ANRE acceptând doar un volum de investiţii de aproximativ 128 de milioane de lei, ce au fost executate de Apă-Canal Chişinău în anii 2019-2021.

Ce s-a întâmplat cu peste un miliard de lei, planificat pentru investiţii, ar putea fi un subiect de investigat.

Cu toate că Apă-Canal Chişinău nu a îndeplinit niciodată planul de investiţii în 2019-2021, anul trecut, ANRE a acceptat să îl majoreze de aproape două ori.

Astfel, pentru 2022, planul a fost de aproape 720 de milioane de lei, el fiind revizuit de câteva ori pe parcursul anului.

Cea mai mare parte din banii pentru investiţiile furnizorului au fost planificaţi din credite externe de la BERD şi BEI: în 2020 – circa 261 de milioane de lei, în 2021 – aceeaşi sumă de 261 de milioane de lei, ceea ce denotă că în 2020 nu s-a realizat, apoi s-a amânat pentru 2021.

Ţinând cont că nici în 2021 nu s-a realizat, banii din creditul BERD şi BEI se pare că au fost planificaţi a fi cheltuiţi în 2022.

Este adevărat că, în 2022, suma a crescut la 294 de milioane de lei. Tot în 2022, Apă-Canal Chişinău planifica să valorifice şi 72 de milioane de lei dintr-un grant de la Fondul Ecologic Naţional.

Restul banilor sunt indicaţi ca proveniţi din resurse proprii. În condiţiile în care Apă-Canal Chişinău în anii 2020-2021 a activat cu pierderi, iar în 2022 a ajuns să nu mai poată plăti pentru curentul electric, este evident că nu are nici bani pentru investiţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Aug. 2026, 09:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Aug. 2026, 09:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Spania rămâne țara cu cel mai mare număr de turiști, peste 322 de milioane de nopți petrecute de vizitatorii străini în unitățile de cazare în anul 2025, potrivit datelor prezentate de Comitetul Economic și Social European. Italia ocupă poziția a doua, cu aproape 254 de milioane de înnoptări, în timp ce Franța și Grecia completează plutonul celor mai căutate destinații.

Clasamentul, care vizează statele Uniunii Europene, arată diferențe între economiile turistice ale continentului. Spania înregistrează 322,23 milioane de înnoptări ale turiștilor internaționali, iar Italia – 253,95 milioane. Pe poziția a treia se află Franța, cu 140,61 milioane, urmată îndeaproape de Grecia, cu 128,18 milioane.

Grecia reușește astfel să depășească destinații cu infrastructură turistică și economii mult mai mari, precum Austria, Germania sau Țările de Jos. Insulele grecești, litoralul și sezonul estival lung continuă să transforme țara într-unul dintre principalii magneți pentru turiștii străini.

Austria ocupă locul cinci, cu 94 milioane de înnoptări, iar Croația și Germania sunt aproape la egalitate, cu câte aproximativ 85 de milioane. Urmează Țările de Jos – 61,4 milioane și Portugalia – 59,7 milioane.

Diferențele devin și mai spectaculoase interesante spre coada clasamentului. România înregistrează doar 4,94 milioane de înnoptări ale vizitatorilor străini și este depășită inclusiv de Malta, cu 10,6 milioane, și Finlanda, cu 6,37 milioane. Sub România se situează Slovacia, Estonia, Luxemburg, Lituania și Letonia.

Republica Moldova nu apare în clasament, întrucât statistica prezentată se referă la statele membre ale Uniunii Europene. Totuși, comparația este relevantă pentru dimensiunea decalajului turistic dintre Moldova și marile destinații europene. De exemplu, în 2025 numărul înnoptărilor turiștilor străini a fost de 555,3 mii

Moldova încearcă în ultimii ani să-și dezvolte oferta pentru vizitatorii străini și mizeazä în special pe turismul vitivinicol, gastronomic și rural, însă dimensiunea sectorului rămâne incomparabil mai mică decât în statele din sudul Europei. Spre deosebire de Grecia, Spania, Italia sau Croația, Republica Moldova nu dispune de turism litoral și nici de un sezon estival capabil să atragă milioane de vizitatori.