Apă Canal a înmulțit din pix investițiile de miliarde! Doar 10% din planurile grandioase au fost realizate.

Scandalul de la Apă Canal ia amploare. Ieri întreprinderea a fost somată de Premier Energy că blocul administrativ va fi deconectat de la lumină din cauza datoriilor de peste 72 milioane de lei , iar prima suburbie care riscă să rămână fără apă este Stăuceni. În replică, compania susținea că fără lumină nu va putea emite facturi.

Cel mai curios lucru este că, deși compania dea lungul anilor a anunțat un plan de investiții grandios, aprobat de ANRE, doar 10% din total au fost făcute. Or, în lipsa investițiile rețeaua de apă și canalizare a ajuns la un grad de uzură foarte mare care duce la pierderi de apă 30%.

Portalul mold-street.com a analizat planul de investiții al întreprinderii municipale

În anii 2022-2023, planurile de investiţii au mai crescut pe hârtie cu încă 1,06 miliarde de lei. Investiţiile au fost şi sunt planificate în special în apeducte şi reţele de canalizare, dar şi în clădiri şi utilaje, echipamente de măsurare etc.

Astfel, în total se adună o sumă uriaşă de 2,26 miliarde de lei, pentru o întreprindere cu o cifră de afaceri de 660-680 de milioane de lei pe an, în această perioadă.

În pofida planurilor grandioase anunţate de prestatorul de servicii, investiţiile de 1,2 miliarde de lei planificate în anii 2019-2021, aşa şi nu au fost efectuate.

Gradul de realizare a acestora a fost de aproximativ 10%, ANRE acceptând doar un volum de investiţii de aproximativ 128 de milioane de lei, ce au fost executate de Apă-Canal Chişinău în anii 2019-2021.

Ce s-a întâmplat cu peste un miliard de lei, planificat pentru investiţii, ar putea fi un subiect de investigat.

Cu toate că Apă-Canal Chişinău nu a îndeplinit niciodată planul de investiţii în 2019-2021, anul trecut, ANRE a acceptat să îl majoreze de aproape două ori.

Astfel, pentru 2022, planul a fost de aproape 720 de milioane de lei, el fiind revizuit de câteva ori pe parcursul anului.

Cea mai mare parte din banii pentru investiţiile furnizorului au fost planificaţi din credite externe de la BERD şi BEI: în 2020 – circa 261 de milioane de lei, în 2021 – aceeaşi sumă de 261 de milioane de lei, ceea ce denotă că în 2020 nu s-a realizat, apoi s-a amânat pentru 2021.

Ţinând cont că nici în 2021 nu s-a realizat, banii din creditul BERD şi BEI se pare că au fost planificaţi a fi cheltuiţi în 2022.

Este adevărat că, în 2022, suma a crescut la 294 de milioane de lei. Tot în 2022, Apă-Canal Chişinău planifica să valorifice şi 72 de milioane de lei dintr-un grant de la Fondul Ecologic Naţional.

Restul banilor sunt indicaţi ca proveniţi din resurse proprii. În condiţiile în care Apă-Canal Chişinău în anii 2020-2021 a activat cu pierderi, iar în 2022 a ajuns să nu mai poată plăti pentru curentul electric, este evident că nu are nici bani pentru investiţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #Investiții #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE