Prietenul lui Putin, lovitură de imagine! Deși cumpără gaz rusesc, nemulțumirile populației clocotesc 

30 Ian. 2023, 04:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Ian. 2023, 04:59 // Actual //  bani.md

Ungaria a fost singura ţară din NATO şi din UE care s-a opus în totalitate sancţionării Rusiei. Ungaria importă gaz rusesc şi teoretic ar trebui să o ducă mai bine decât Germania.

Ba chiar a plătit gazul rusesc în ruble.

Şi totuşi, nu prea pare să o ducă bine, mai ales cu  Viktor Orbán care este premier la al patrulea mandat.

„Trebuie să-mi găsesc un al doilea loc de muncă şi să predau cursuri private ca să pot să trăiesc”, a declarat profesorul din Budapesta Bence Tóth, care s-a alăturat grevelor care nu se mai termină  de un an.

Viaţa profesorului se reduce doar la muncă, transport şi somn.

„Lucrez, fac naveta şi dorm. Asta nu e viaţă”.

Profesorii sunt supravegheaţi de serviciile informaţionale ungare, ba chiar intimidaţi şi ameninţaţi de directorii unităţilor şcolare cu excluderea din sistemul de învăţământ dacă se duc la proteste.

Un profesor dematematică din Budapesta, pe nume Tamás Palya, a fost concediat în septembrie 2022 din acest motiv.

Financial Times transmite că preţurile la alimente şi energie electrică au crescut cu 50% mai mult în decembrie faţă de anul anterior.

Inflaţia a crescut galopant cu 24,5%.

Financial Times mai adaugă că plafonarea preţurilor a provocat o penurie de combustibil şi de produse de bază ca zahărul.

Mulţi unguri cred că situaţia economică se va înrăutăţi, precum Lajos Török, analist-şef al casei de brokeraj Equilor din Budapesta, care a declarat: „Cheltuielile gospodăriilor cresc,  consumul intern scade, costurile de finanţare mai mari vor întârzia investiţiile corporative, investiţiile de stat vor fi reduse”.

„Inflaţia din Ungaria este o veste proastă pentru toată lumea”, a spus Dániel Hegedűs de la Fundaţia germană Marshall, un think-tank cu sediul în SUA.

Fidesz, se pregăteşte pentru alegerile municipale şi europene din 2024, dar criza prin care traversează Ungaria anunţă începutul declinului pentru premierul conservator şi ultranaţionalist care a făcut abuz de putere, ajungând chiar să suprime libertatea presei maghiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Nov. 2026, 10:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 10:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești, care va permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare. Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, din orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua variantă, cu structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

În ceea ce privește calendarul, proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt estimative, nefiind anunțată deocamdată o dată certă pentru începerea șantierului.