Un segment al centurii Chișinăului reabilitat cu viteaza melcului! Câte 1,6 km pe an

Prima porțiune din drumul de ocolire a municipiului Chișinău a fost deschisă, astăzi, pentru circulație. Sectorul are o lungime de 6,6 km, patru benzi de circulație, două intersecții cu sens giratoriu și circa 90 de indicatoare rutiere instalate, fiind reabilitat cu suportul Băncii Europene de Investiții. Totodată, au fost restabilite cinci podețe existente și construite alte cinci podețe noi.

În cadrul ceremoniei de dare în exploatare, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că în programul de acțiuni al Guvernului este prevăzută construcția și modernizarea mai multor drumuri naționale: ,,Voi menționa aici doar câteva dintre aceste proiecte importante – drumul Otaci-Soroca-Arionești, drumurile de ocolire a orașelor Cimișlia și Vulcănești. Vom continua și construcția centurii Chișinău, pe celelalte segmente ale acestui proiect vor fi construiți încă 17 kilometri de drum”.

În total, centura Chișinăului are 6 sectoare, cu o lungime de aproximativ 90 de km. Prima licitație pentru construcția centurii Chișinău a fost făcută încă anul 2014, dar procesul de realizare a fost blocat timp de mai mulți ani. Finalizarea acestui proiect va reduce fluxul de transport de mare tonaj care tranzitează orașul, astfel încât se vor diminua ambuteiajele și se va micșora gradul de poluare a aerului.

Lucrările de reabilitare a drumului de ocolire au fost inițiate la sfârșitul lunii septembrie 2019, fiind efectuate în asociere de către companiile locale Rutador SRL și Lusmecon SA. Antreprenorii și-au asumat angajamentul de a finaliza integral reparația centurii către sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Reabilitarea segmentului este finanțată din sursele Băncii Europene de Investiții, care a acordat Guvernului Republicii Moldova un împrumut de circa 9,9 milioane de euro.

De notat că inițial contractul de reabilitare a acestui segment a fost semnat cu firma bulgară Patstroy JSC de către Ministerul Transporturilor, încă în septembrie 2015, iar lucrările urmau să fie încheiate în ianuarie 2018.

Lucrările au fost stopate după ce, în aprilie 2017, ministrul de atunci al Transporturilor, Iurie Chirinciuc a fost reținut, fiind bănuit într-un dosar de corupție legat de reparația acestei porțiuni de drum și condamnat ulterior la un an și patru luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centura #reabilitare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.