Parlamentul bulgar califică drept genocid foametea provocată de regimul sovietic în Ucraina în anii ’30

Parlamentul bulgar, profund divizat cu privire la relaţiile cu Rusia, a declarat miercuri drept „genocid” foametea provocată în anii ’30 ai secolului trecut de ani de regimul stalinist în Ucraina, foamete cunoscută ca „Holodomor”, termen care în limba ucraineană înseamnă exterminare prin înfometare, relatează Agerpres.

În favoarea rezoluţiei au votat 134 din cei 240 de deputaţi ai parlamentului bulgar, relatează agenţia EFE. Împotrivă au votat 25 de deputaţi, toţi din formaţiunea naţionalistă Vazrajdane (Renaşterea). Ceilalţi deputaţi care nu se regăsesc în vot nu au fost prezenţi, printre aceştia numărându-se şi cei din Partidul Socialist Bulgar, formaţiunea cu legături apropiate cu Rusia.

Propunerea de a declara Holodomorul a venit din partea formaţiunilor pro-occidentale Bulgaria Democratică şi partidul conservator GERB. Aceste două partide se numără de asemenea printre cele care au susţinut rezoluţia adoptată în decembrie de parlamentul bulgar de a oferi ajutor militar Ucrainei în faţa agresiunii ruse.

Rezoluţia adoptată miercuri de legislativul bulgar prevede că ultima zi de sâmbătă din luna noiembrie va fi declarată Zi de Omagiere şi Amintire a victimelor Holodomorului.

Parlamentul European a declarat pe 15 decembrie Holodomorul drept genocid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#foamete #URSS #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.