Buboiul din Procuratură! Cadrele, putred de corupte

Corupţia în rândul procurorilor, judecătorilor şi avocaţilor reprezintă cea mai gravă problemă a sistemului, a admis miercuri şefa Procuraturii anticorupţie de la Chişinău, Veronica Dragalin, menţionând că prioritatea instituţiei pe care o conduce pe anul 2023 este curăţarea de corupţie a sistemului juridic din Republica Moldova

Trei dosare pe numele unor avocaţi şi procurori acuzaţi că au pretins şi oferit mită în valoare cuprinsă între 5.000 şi 30.000 de euro au fost trimise în judecată în ultimele luni de către Procuratura Anticorupţie. Totodată, un ofiţer din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare pentru trafic de influenţă. El primise 100.000 de euro pretinzând că poate să influenţeze un caz aflat pe rol la CNA şi la Procuratura Anticorupţie, a indicat Veronica Dragalin, enumerând doar câteva dintre cazurile la care a lucrat instituţia pe care o gestionează, într-o conferinţă de presă în care a prezentat un bilanţ al activităţii sale în primele şase luni de la preluarea mandatului.

A ajuns să se spună că ‘toţi procurorii şi judecătorii sunt corupţi. Nu este adevărat, dar s-a creat o percepţie la nivel de societate pentru că unora li s-a permis să se ocupe de justiţie’ chiar dacă s-au compromis, a afirmat ea, subliniind că nu va exista niciun fel de progres în justiţie dacă vor mai exista persoane corupte în sistem.

Pentru a avea o ‘justiţie corectă în această ţară trebuie să contribuim cu toţii, să nu tolerăm corupţia şi imixtiunea în sistemul de justiţie’, a mai spus Veronica Dragalin.
Pedeapsa prevăzută de lege în Republica Moldova pentru un procuror sau judecător acuzat de corupţie pasivă sau acceptarea unei mite pentru influenţarea unei investigaţii este de la şapte la 15 ani de închisoare, amenzi de la 400 la 500.000 de lei (moldoveneşti) şi interdicţia de a deţine o funcţie publică într-un interval de timp care merge până la 15 ani.
Veronica Dragalin a preluat mandatul de şefă a Procuraturii Anticorupţie la 1 august 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadre #Dragalin #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.