Buboiul din Procuratură! Cadrele, putred de corupte

Corupţia în rândul procurorilor, judecătorilor şi avocaţilor reprezintă cea mai gravă problemă a sistemului, a admis miercuri şefa Procuraturii anticorupţie de la Chişinău, Veronica Dragalin, menţionând că prioritatea instituţiei pe care o conduce pe anul 2023 este curăţarea de corupţie a sistemului juridic din Republica Moldova

Trei dosare pe numele unor avocaţi şi procurori acuzaţi că au pretins şi oferit mită în valoare cuprinsă între 5.000 şi 30.000 de euro au fost trimise în judecată în ultimele luni de către Procuratura Anticorupţie. Totodată, un ofiţer din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare pentru trafic de influenţă. El primise 100.000 de euro pretinzând că poate să influenţeze un caz aflat pe rol la CNA şi la Procuratura Anticorupţie, a indicat Veronica Dragalin, enumerând doar câteva dintre cazurile la care a lucrat instituţia pe care o gestionează, într-o conferinţă de presă în care a prezentat un bilanţ al activităţii sale în primele şase luni de la preluarea mandatului.

A ajuns să se spună că ‘toţi procurorii şi judecătorii sunt corupţi. Nu este adevărat, dar s-a creat o percepţie la nivel de societate pentru că unora li s-a permis să se ocupe de justiţie’ chiar dacă s-au compromis, a afirmat ea, subliniind că nu va exista niciun fel de progres în justiţie dacă vor mai exista persoane corupte în sistem.

Pentru a avea o ‘justiţie corectă în această ţară trebuie să contribuim cu toţii, să nu tolerăm corupţia şi imixtiunea în sistemul de justiţie’, a mai spus Veronica Dragalin.
Pedeapsa prevăzută de lege în Republica Moldova pentru un procuror sau judecător acuzat de corupţie pasivă sau acceptarea unei mite pentru influenţarea unei investigaţii este de la şapte la 15 ani de închisoare, amenzi de la 400 la 500.000 de lei (moldoveneşti) şi interdicţia de a deţine o funcţie publică într-un interval de timp care merge până la 15 ani.
Veronica Dragalin a preluat mandatul de şefă a Procuraturii Anticorupţie la 1 august 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadre #Dragalin #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.