Corupţia în rândul procurorilor, judecătorilor şi avocaţilor reprezintă cea mai gravă problemă a sistemului, a admis miercuri şefa Procuraturii anticorupţie de la Chişinău, Veronica Dragalin, menţionând că prioritatea instituţiei pe care o conduce pe anul 2023 este curăţarea de corupţie a sistemului juridic din Republica Moldova
Trei dosare pe numele unor avocaţi şi procurori acuzaţi că au pretins şi oferit mită în valoare cuprinsă între 5.000 şi 30.000 de euro au fost trimise în judecată în ultimele luni de către Procuratura Anticorupţie. Totodată, un ofiţer din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare pentru trafic de influenţă. El primise 100.000 de euro pretinzând că poate să influenţeze un caz aflat pe rol la CNA şi la Procuratura Anticorupţie, a indicat Veronica Dragalin, enumerând doar câteva dintre cazurile la care a lucrat instituţia pe care o gestionează, într-o conferinţă de presă în care a prezentat un bilanţ al activităţii sale în primele şase luni de la preluarea mandatului.
A ajuns să se spună că ‘toţi procurorii şi judecătorii sunt corupţi. Nu este adevărat, dar s-a creat o percepţie la nivel de societate pentru că unora li s-a permis să se ocupe de justiţie’ chiar dacă s-au compromis, a afirmat ea, subliniind că nu va exista niciun fel de progres în justiţie dacă vor mai exista persoane corupte în sistem.
Pentru a avea o ‘justiţie corectă în această ţară trebuie să contribuim cu toţii, să nu tolerăm corupţia şi imixtiunea în sistemul de justiţie’, a mai spus Veronica Dragalin.
Pedeapsa prevăzută de lege în Republica Moldova pentru un procuror sau judecător acuzat de corupţie pasivă sau acceptarea unei mite pentru influenţarea unei investigaţii este de la şapte la 15 ani de închisoare, amenzi de la 400 la 500.000 de lei (moldoveneşti) şi interdicţia de a deţine o funcţie publică într-un interval de timp care merge până la 15 ani.
Veronica Dragalin a preluat mandatul de şefă a Procuraturii Anticorupţie la 1 august 2022.
