Rușii își fac stocuri de aur! Câte lingouri au cumpărat în 2022

Ruşii au cumpărat un număr record de lingouri de aur în 2022, arată datele publicate vineri de Ministerul de Finanţe de la Moscova, în condiţiile în care reducerile de taxe la achiziţionarea de metale preţioase i-au încurajat pe aceştia să-şi facă stocuri de aur ca o valoare de refugiu, transmite Reuters.

În luna martie a anului trecut, Moscova a eliminat cota de TVA de 20% la achiziţiile de aur de către persoanele fizice, în încercarea de a-i convinge pe ruşi să nu mai utilizeze dolarul american ca valoare de refugiu. De asemenea, Ministerul de Finanţe de la Moscova a scutit populaţia de la plata taxelor pentru profiturile generate din vânzarea lingourilor de aur, ceea ce a stimulat şi mai mult cererea de metal preţios.

Potrivit datelor oficiale, ruşii au cumpărat anul trecut o cantitate de peste 50 de tone de lingouri de aur, de zece ori mai mult decât în anul 2021. Cel mai căutate a fost lingourile de un kilogram, care au reprezentat aproximativ 60% din totalul lingourilor vândute.

În plus, aceste cifre nu sunt definitive şi acoperă doar perioada până la sfârșitul lunii noiembrie 2022, a precizat Ministerul rus al Finanţelor.

Separat, banca rusă de stat VTB Bank a anunţat că a vândut 33,8 tone de lingouri de aur clienţilor în 2022, adăugând că în prezent clienţii săi deţin aur în valoare de 50 de miliarde de ruble (711 milioane de dolari).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lingouri #metal pretios #ruși #record #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.