Angajatorii vor putea oferi tichete de sport salariaților

În cadrul Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”, care are loc în perioada 01-05 februarie curent la Moldexpo, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) împreună cu un grup de deputați a lansat inițiativa legislativă legată de tichetele de sport.

Conceptul de tichet de sport va fi introdus prin modificarea Legii Nr. 166 din 21-09-2017 care va fi redenumită în „Legea cu privire la tichetele de masă și tichetele de sport” și va prevedea dreptul de acordare de către angajator salariaților tichetelor de sport, pentru a fi folosite ca instrument de plată în scopul procurării de servicii în domeniul activităților sportive în unitățile comerciale care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.

Potrivit Președintelui CCI Sergiu Harea, „Tichetele de sport au ca scop încurajarea unui mod de viață sănătos, creșterea productivității muncii angajaților și implicit competitivității întreprinderilor și economiei naționale. Totodată, se va încuraja dezvoltarea serviciilor sportive pentru cetățeni ca un domeniu nou de afacere în Republica Moldova. Această inițiativă are la bază preluarea și implementarea celor mai bune practici europene precum cele din Belgia, Cehia, Suedia, Estonia sau Polonia”.

„Necesitatea dezvoltării unui instrument de stimulare a practicării utilizării sportului de către populația Republicii Moldova, care poate fi realizată fie prin frecventarea sălilor de fitness, bazinelor sau practicarea sportului în cadrul diferitor edificii sportive precum stadioanele de fotbal sau corturile de tenis este încurajată și susținută de către legislativ. În acest sens, a fost formulată propunerea dezvoltării ideii tichetelor de masă prin dezvoltarea practicii tichetelor de sport, oferite de către angajator angajaților suplimentar la salariul de bază”, a menționat inițiatorul proiectului de lege Alexandr Trubca, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Printre modificările propuse se prevede că angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrană pentru un angajat, care vor fi deduse în scopuri fiscale conform art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opțiune. Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă și tichetele de sport pentru o zi lucrătoare nu va depăși 2% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Unitățile de activități sportive care doresc să accepte tichetele ca instrument de plată pentru vânzarea serviciilor în domeniul activităților sportive trebuie să respecte prevederile legislației în vigoare cu privire la normele de securitate și calitate în prestarea serviciilor respective, conformitatea cărora va fi atestată de către o instituție de drept public.

Elaborarea acestui concept de către Camera de Comerț și Industrie a RM împreună cu un grup de deputați a fost justificat de mai multe analize a studiilor calitative care relevă că doar cca. 37% din locuitorii Moldovei practică uneori sportul. Din totalul de 37%, cca. 5% îl practică lunar, alte 11% săptămânal și doar 20% din persoane practică sportul zilnic.

În același timp, deși practicarea sportului amator nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea moldovenilor, datele statistice privind cauzele morbidității arată că cca. 66% din numărul total al deceselor sunt cauzate de bolile cardio-vasculare, or în conformitate cu datele prezentate de studiile recente realizate în statele membre UE, a fost constatată o legătură directă între rata bolilor cardiovasculare și practicarea sportului.

În aceeași ordine de idei, un alt studiu realizat la nivelul statelor membre UE arată că practicarea sportului de către angajați conduce la creșterea performanței profesionale și la o eficiență mai mare în rândurile angajaților.

#tichete de sport #salariați #CCI a RM #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal