Angajatorii vor putea oferi tichete de sport salariaților

În cadrul Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”, care are loc în perioada 01-05 februarie curent la Moldexpo, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) împreună cu un grup de deputați a lansat inițiativa legislativă legată de tichetele de sport.

Conceptul de tichet de sport va fi introdus prin modificarea Legii Nr. 166 din 21-09-2017 care va fi redenumită în „Legea cu privire la tichetele de masă și tichetele de sport” și va prevedea dreptul de acordare de către angajator salariaților tichetelor de sport, pentru a fi folosite ca instrument de plată în scopul procurării de servicii în domeniul activităților sportive în unitățile comerciale care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.

Potrivit Președintelui CCI Sergiu Harea, „Tichetele de sport au ca scop încurajarea unui mod de viață sănătos, creșterea productivității muncii angajaților și implicit competitivității întreprinderilor și economiei naționale. Totodată, se va încuraja dezvoltarea serviciilor sportive pentru cetățeni ca un domeniu nou de afacere în Republica Moldova. Această inițiativă are la bază preluarea și implementarea celor mai bune practici europene precum cele din Belgia, Cehia, Suedia, Estonia sau Polonia”.

„Necesitatea dezvoltării unui instrument de stimulare a practicării utilizării sportului de către populația Republicii Moldova, care poate fi realizată fie prin frecventarea sălilor de fitness, bazinelor sau practicarea sportului în cadrul diferitor edificii sportive precum stadioanele de fotbal sau corturile de tenis este încurajată și susținută de către legislativ. În acest sens, a fost formulată propunerea dezvoltării ideii tichetelor de masă prin dezvoltarea practicii tichetelor de sport, oferite de către angajator angajaților suplimentar la salariul de bază”, a menționat inițiatorul proiectului de lege Alexandr Trubca, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Printre modificările propuse se prevede că angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrană pentru un angajat, care vor fi deduse în scopuri fiscale conform art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opțiune. Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă și tichetele de sport pentru o zi lucrătoare nu va depăși 2% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Unitățile de activități sportive care doresc să accepte tichetele ca instrument de plată pentru vânzarea serviciilor în domeniul activităților sportive trebuie să respecte prevederile legislației în vigoare cu privire la normele de securitate și calitate în prestarea serviciilor respective, conformitatea cărora va fi atestată de către o instituție de drept public.

Elaborarea acestui concept de către Camera de Comerț și Industrie a RM împreună cu un grup de deputați a fost justificat de mai multe analize a studiilor calitative care relevă că doar cca. 37% din locuitorii Moldovei practică uneori sportul. Din totalul de 37%, cca. 5% îl practică lunar, alte 11% săptămânal și doar 20% din persoane practică sportul zilnic.

În același timp, deși practicarea sportului amator nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea moldovenilor, datele statistice privind cauzele morbidității arată că cca. 66% din numărul total al deceselor sunt cauzate de bolile cardio-vasculare, or în conformitate cu datele prezentate de studiile recente realizate în statele membre UE, a fost constatată o legătură directă între rata bolilor cardiovasculare și practicarea sportului.

În aceeași ordine de idei, un alt studiu realizat la nivelul statelor membre UE arată că practicarea sportului de către angajați conduce la creșterea performanței profesionale și la o eficiență mai mare în rândurile angajaților.

#tichete de sport #salariați #CCI a RM #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.