Enigma balonului trimis de China în SUA

Guvernul Olaf Scholz s-a declarat preocupat de cazul balonului de spionaj depistat în spaţiul aerian al Statelor Unite şi verifică dacă au fost raportate incidente similare în Germania sau în alte zone din Europa, afirmă oficiali citaţi de publicaţia Süddeutsche Zeitung şi de site-ul T-online.de.

„Guvernul Germaniei tratează cu seriozitate activităţile de spionaj ale Chinei şi a iniţiat consultări cu principalii parteneri în domeniul securităţii”, a declarat un oficial guvernamental de la Berlin.

Germania verifică dacă au fost raportate incidente similare cu cel din Statele Unite în spaţiul aerian german sau în alte ţări europene. Verificările privind posibile incidente cu baloane de spionaj în Germania sunt efectuate de agenţiile aflate în subordinea Ministerului de Interne de la Berlin.

Armata americană a doborât sâmbătă un balon de recunoaştere trimis de China, care se afla de câteva zile în spaţiul aerian al Statelor Unite. Prezenţa unui balon asemănător a fost raportată în America de Sud.

China a susţinut că balonul depistat în spaţiul aerian al Statelor Unite era un dispozitiv „civil” pentru „cercetare”, în principal în domeniul meteorologic. Beijingul a exprimat „regret” că balonul a ajuns în spaţiul aerian american din cauza unei situaţii de „forţă majoră”. Washingtonul a respins această poziţie. „Noi ştim că este un balon de supraveghere. Nu intenţionez să fiu mai specific. Ştim că balonul a încălcat spaţiul aerian al Statelor Unite şi legislaţia internaţională, ceea ce este inacceptabil”, a declarat Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Administraţia de la Beijing a condamnat vehement doborârea balonului chinez, ameninţând cu reacţii. „China dezaprobă vehement şi protestează faţă de atacul asupra unui aparat civil fără echipaj. Utilizarea forţei de către Statele Unite este în mod clar o reacţie exagerată şi o încălcare gravă a practicilor internaţionale”, a transmis Ministerul chinez de Externe, conform publicaţiei South China Morning Post, avertizând că Beijingul îşi rezervă dreptul de a avea „reacţii”, dacă va fi necesar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#balon #spion #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina