Italia vrea ca Uniunea Europeană să dea mai mulți bani Africii și să creeze „coridoare umanitare europene”

07 Feb. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Premierul italian Giorgia Meloni (foto) le va cere săptămâna aceasta colegilor din Uniunea Europeană să acorde mai mulți bani pentru Africa și să creeze „coridoare umanitare europene” pentru a reduce imigrația ilegală, se arată într-un document.
Documentul, consultat de Reuters, prezintă poziția Romei pentru summitul de joi și vineri al liderilor celor 27 de state membre UE, care va avea loc la Bruxelles, pentru a discuta despre creșterea numărului de sosiri din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud.

În document se solicită un „angajament mai tangibil” din partea Europei „susținut de resurse financiare semnificative” pentru a lucra cu țările aflate de-a lungul rutelor de migrație, de la controlul frontierelor până la combaterea traficului de persoane.

De asemenea, a solicitat un nou „Pact pentru Africa” pentru a ajuta investițiile, educația, formarea, afacerile și locurile de muncă în jurul celui mai sărac continent din lume.
Summitul a fost convocat după ce Austria și Olanda s-au plâns de numărul mare al imigranților ilegali.

Agenția de frontieră a blocului, Frontex, a raportat 330 000 de treceri neregulamentare ale frontierei anul trecut, cel mai mare număr din 2016, pe măsură ce mobilitatea globală a reînceput după pandemia COVID.
Numărul este totuși departe de 2015, când peste 1 milion de persoane au traversat Mediterana, riscându-și viața în bărci nesigure și copleșind blocul.

Țările UE s-au luptat aprig cu privire la modul în care trebuie să le ofere asistență celor care veneau, iar de atunci migrația a fost un subiect extrem de sensibil.

În decembrie anul trecut, Austria a invocat preocupările legate de migrație pentru a bloca aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen.

Înainte de summit, Meloni și-a prezentat planul în capitalele UE, inclusiv la Berlin, dar a lipsit de la Paris, după ce a avut o dispută cu Franța pe tema migrației.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, liderii UE vor discuta și despre operațiunile de căutare și salvare a ONG-urilor în mare, după ce Meloni a încercat deja să limiteze aceste activități printr-un decret național.

Documentul italian arată că „activitățile coordonate fără atenție ar putea reprezenta o povară suplimentară pentru statele de coastă” și a propus crearea unor „coridoare umanitare europene” pentru a aduce oamenii în UE într-un mod sigur și legal.
Țările UE sunt în continuare profund divizate în ceea ce privește modul în care trebuie să se asigure pentru cei care obțin azil.
Documentul Italiei a solicitat relocări obligatorii, o idee conform căreia fiecare stat UE trebuie să găzduiască unele persoane pentru a sprijini țările de sosire, cum ar fi Italia, și cele mai populare țări de destinație, cum ar fi Germania.

Acest lucru este însă respins de unii membri ai UE, inclusiv Ungaria și Polonia, unde guvernele conservatoare, care promovează ceea ce ei spun că sunt valori creștine tradiționale, refuză să găzduiască pe vreunul dintre noii sosiți.

Cu toate acestea, Polonia a primit mai multe milioane de ucraineni de când Rusia a invadat țara vecină a UE în urmă cu un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.