Italia vrea ca Uniunea Europeană să dea mai mulți bani Africii și să creeze „coridoare umanitare europene”

07 Feb. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Premierul italian Giorgia Meloni (foto) le va cere săptămâna aceasta colegilor din Uniunea Europeană să acorde mai mulți bani pentru Africa și să creeze „coridoare umanitare europene” pentru a reduce imigrația ilegală, se arată într-un document.
Documentul, consultat de Reuters, prezintă poziția Romei pentru summitul de joi și vineri al liderilor celor 27 de state membre UE, care va avea loc la Bruxelles, pentru a discuta despre creșterea numărului de sosiri din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud.

În document se solicită un „angajament mai tangibil” din partea Europei „susținut de resurse financiare semnificative” pentru a lucra cu țările aflate de-a lungul rutelor de migrație, de la controlul frontierelor până la combaterea traficului de persoane.

De asemenea, a solicitat un nou „Pact pentru Africa” pentru a ajuta investițiile, educația, formarea, afacerile și locurile de muncă în jurul celui mai sărac continent din lume.
Summitul a fost convocat după ce Austria și Olanda s-au plâns de numărul mare al imigranților ilegali.

Agenția de frontieră a blocului, Frontex, a raportat 330 000 de treceri neregulamentare ale frontierei anul trecut, cel mai mare număr din 2016, pe măsură ce mobilitatea globală a reînceput după pandemia COVID.
Numărul este totuși departe de 2015, când peste 1 milion de persoane au traversat Mediterana, riscându-și viața în bărci nesigure și copleșind blocul.

Țările UE s-au luptat aprig cu privire la modul în care trebuie să le ofere asistență celor care veneau, iar de atunci migrația a fost un subiect extrem de sensibil.

În decembrie anul trecut, Austria a invocat preocupările legate de migrație pentru a bloca aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen.

Înainte de summit, Meloni și-a prezentat planul în capitalele UE, inclusiv la Berlin, dar a lipsit de la Paris, după ce a avut o dispută cu Franța pe tema migrației.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, liderii UE vor discuta și despre operațiunile de căutare și salvare a ONG-urilor în mare, după ce Meloni a încercat deja să limiteze aceste activități printr-un decret național.

Documentul italian arată că „activitățile coordonate fără atenție ar putea reprezenta o povară suplimentară pentru statele de coastă” și a propus crearea unor „coridoare umanitare europene” pentru a aduce oamenii în UE într-un mod sigur și legal.
Țările UE sunt în continuare profund divizate în ceea ce privește modul în care trebuie să se asigure pentru cei care obțin azil.
Documentul Italiei a solicitat relocări obligatorii, o idee conform căreia fiecare stat UE trebuie să găzduiască unele persoane pentru a sprijini țările de sosire, cum ar fi Italia, și cele mai populare țări de destinație, cum ar fi Germania.

Acest lucru este însă respins de unii membri ai UE, inclusiv Ungaria și Polonia, unde guvernele conservatoare, care promovează ceea ce ei spun că sunt valori creștine tradiționale, refuză să găzduiască pe vreunul dintre noii sosiți.

Cu toate acestea, Polonia a primit mai multe milioane de ucraineni de când Rusia a invadat țara vecină a UE în urmă cu un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.