Semiluna Roşie siriană cere Uniunii Europene să ridice sancţiunile împotriva Damascului în urma cutremului devastatoar

Semiluna Roşie siriană a cerut marţi Uniunii Europene să ridice sancţiunile împotriva Damascului în urma cutremurelor devastatoare care au ucis peste 1.600 de persoane în Siria, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Facem apel la toate ţările UE să ridice sancţiunile economice împotriva Siriei”, pentru că „este momentul, după acest cutremur”, a declarat Khaled Haboubati, directorul Semilunii Roşii siriene, în cadrul unei conferinţe de presă la Damasc.

Semiluna Roşie, care acţionează în zonele controlate de guvern, a cerut, de asemenea, „Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) să ofere asistenţă poporului sirian”.

Siria se află sub sancţiuni internaţionale de la începutul războiului civil în 2011, sancţiuni care au redus considerabil schimburile economice ale ţării cu restul lumii.

Potrivit Damascului, criza economică cu care se confruntă ţara este legată de sancţiunile impuse după conflictul declanşat de reprimarea brutală a protestelor pro-democraţie, care a aruncat Siria într-un război civil devastator.

Apelul lui Haboubati este similar cu cel lansat cu o zi înainte de şeful diplomaţiei siriene Faisal Moqdad, acesta din urmă afirmând că regimul de la Damasc este pregătit „să faciliteze toate (procedurile) necesare organizaţiilor internaţionale pentru ca acestea să ofere ajutor umanitar”.

În pofida sancţiunilor, zonele aflate sub control guvernamental primesc ajutor internaţional prin intermediul agenţiilor ONU, cu sediul în Damasc.

Khaled Haboubati a afirmat că Semiluna Roşie siriană a mobilizat 3.000 de salvatori voluntari în zonele sinistrate după cutremurele produse luni în sudul Turciei care au afectat şi Siria vecină.

Cel puţin 1.622 de persoane au murit şi alte peste 3.600 au fost rănite luni în Siria după producerea cutremurelor, ca urmare a prăbuşirii a mii de case, au anunţat presa oficială siriană şi organizaţiile de salvare.

Cei peste 11 ani de război civil au epuizat capacitatea Siriei de a face faţă unor astfel de catastrofe, luptele limitând capacitatea organizaţiilor de salvare de a opera în mai multe părţi ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#damasc #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.