A fost lansat un barometru online de afaceri. Cui este destinat

Pandemia, războiul din Ucraina și criza energetică, au fost un test de rezistență pentru majoritatea sectoarelor economice din țară, acestea fiind suprapuse multiplelor provocări. Pentru a diagnostica climatul de afaceri și potențialul investițional din țară, Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova și Asociația Investitorilor din România, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie din Tiraspol, au creat un instrument de informare accesibil autorităților, potențialilor investitori și publicului larg – barometru.md.

Ce este barometrul de afaceri

Barometrul de afaceri din Republica Moldova – www.barometru.md este o platformă care sistematizează răspunsurile a 400 de agenți economici chestionați. Companii mari și mici, care operează pe ambele maluri ale Nistrului, au răspuns la întrebări ce vizează cifra de afaceri, investiții, profit, creșterea sau diminuarea numărului de angajați, aprecierea dialogului cu autoritățile, percepția generală despre situația economică din țară.

Informațiile prezentate în barometru vor fi actualizate de două ori pe an. Sondajele sunt structurate pe șase criterii de evaluare: cifra de afaceri, managementul angajării/HR, investiții, profit, perspective de dezvoltare, percepția climatului general de afaceri.

„Deși ne confruntăm cu aceste crize multiple ce afectează, atât direct cât și indirect, modul în care evoluează mediul de afaceri din Republica Moldova, este esențial să rămânem puternici și capabili să ne adaptăm în permanență, ținând cont atât de riscuri cât și de oportunități”, a declarat Dan Nuțiu, președintele executiv al Asociației Investitorilor din România.

„Împreună cu partenerii noștri, oferim autorităților moldovenești un nou instrument de evaluare a modului în care oamenii de afaceri resimt situația economică, climatul de afaceri și evoluția situației companiilor lor. Deși barometrul nu înlocuiește schimburile necesare pe care investitorii le au cu autoritățile, acesta se bazează pe o metodologie serioasă și independentă. Este un instrument complementar de luare a deciziilor care oferă o percepție a moralului antreprenorilor la un moment dat și permite monitorizarea evoluției acestuia în timp. Sperăm ca acest instrument să fie perenizat”, a menționat Emmanuel Skoulios, președintele Camerei de Comerț și Industrie Franța-Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Problemele cu care se confruntă companiile de pe ambele maluri ale Nistrului

În urma chestionării celor 400 de agenți economici, mai multe companii se arată ușor dezamăgite de politicile statului în domeniul mediului de afaceri, considerând că ele s-au înrăutățit în ultimele 6 luni. Din perspectiva activității interne, companiile în general au redus investițiile, au cifre de afaceri mai mici și destul de multe companii au înregistrat reduceri de angajați. Un aspect pozitiv însă este că mai multe companii au declarat creșteri ale profitului, comparativ cu numărul celor care au înregistrat scăderi ale acestui indicator.

Creșterea prețurilor în general, inclusiv la materie primă și la alte componente ale costurilor de producție, de această problemă sunt afectați în mod special cel puțin 78.1% din toate companiile.
Dificultăți ce țin de situația din Ucraina. Peste 44% din companii au activitatea lor perturbată de evenimentele din Ucraina, inclusiv au probleme cu aprovizionări cu materie primă, transport, piață de desfacere și alte aspecte.
Lipsa angajaților calificați e o problemă importantă pentru 41% din companii.

De asemenea, mai pot fi menționate următoarele obstacole: perturbarea canalelor de vânzări și dificultatea identificării de noi clienți (35%), impozitele mari (29%), legislația imperfectă (16%), accesul dificil limitat la finanțare (15%), dificultăți întâmpinate în relația cu instituțiile statului (13%), corupția în organele statului și în alte domenii (8%). Doar 0.5% din companii au menționat că nu se confruntă cu nicio problemă majoră.

#barometru de afaceri #barometru.md #AIR #agenti economici #sondaj #probleme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.