O companie aeriană din Republica Moldova angajează însoțitori de bord. Care sunt cerințele

Cum să devii însoțitor de bord în Republica Moldova

Nicoleta Caun, fostă însoțitoare de bord la o companie aeriană din țara noastră, a spus în cadrul emisiunii 10 LEI cum poți deveni însoțitor de bord în Republica Moldova.

„În Republica Moldova eu cunosc două căi pentru a deveni însoțitor de bord. Trimiți CV direct la companie, să fii invitat la interviu și dacă treci de etapa interviului și prin companie faci cursurile de însoțitor de bord. Astfel, compania îți achită o bună parte din sumă. Așa am făcut eu și așa recomand tuturor. Este și a doua cale, când faci separat cursuri de însoțitor de bord, obții licența și cu această licență te poți angaja. Eu nu recomand această cale pentru că sunt situații în care oamenii investesc, dar asta este destul de scump pentru Moldova, obțin licența, dar nu se pot angaja. Poate pentru că nu face față parametrilor sau poate că nu cunoaște anumite limbi. Este mai riscant eu aș spune.”

Printre cei mai importanți parametri care sunt necesari pentru a deveni însoțitor de bord se numără: aspectul fizic plăcut, cunoaștere limbii engleze, amabilitate și o dicție bună. În ceea ce-i privește pe băieți, trebuie să aibă înălțimea necesară și să fie fit, adică „slăbuț”. De asemenea, se adaugă capacitatea de a face față situațiilor stresante.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.