O țară NATO lovește Rusia lui Putin din plin: A eliminat dependența de Moscova

După invazia Ucrainei declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022, țările din Occident au adoptat mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Acum, un anunț recent venit de la Haga, consfințește renunțarea la dependența de petrolul, gazele naturale și cărbunele Rusiei de către Țările de Jos.

Singura excepție pentru Țările de Jos îl constituie gazul natural lichefiat (GNL) din Rusia, dar și acesta ar putea fi eliminat în viitor, odată cu diversificarea furnizorilor, potrivit guvernului de la Haga.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a fost de acord să elimine cât mai repede importurile rusești de energie. Țările de Jos au muncit din greu pentru a preveni penuria pe care aceasta amenința să le provoace.

Duminica trecută, 5 februarie 2023, au intrat în vigoare sancțiunile aplicate produselor petroliere rusești. În combinație cu sancțiunile existente asupra cărbunelui și țițeiului, acest lucru înseamnă că practic niciun produs petrolier rusesc, țiței sau cărbune nu intră acum în Țările de Jos. Gazul rusesc prin conducte s-a oprit complet.

„La scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am propus să reducem cât mai mult posibil importurile de energie din Rusia, cât mai repede posibil, pentru a nu mai contribui la cufărul de război al Rusiei”, a comentat Rob Jetten, ministrul pentru Politica climatică și energetică.

„Aceasta se datorează faptului că peste 60% din veniturile guvernamentale ale Rusiei au fost derivate din exporturile de combustibili fosili. De atunci, am depus eforturi intense pentru a găsi surse alternative, a economisi energie, a accelera tranziția energetică și a atenua creșterea prețurilor la energie acolo unde este posibil.

Continuăm să muncim din greu pentru a ne asigura că cererea actuală de gaze este satisfăcută, de exemplu prin facilitarea importurilor crescute de GNL din regiuni diversificate și mai stabile, asigurându-ne că instalațiile de stocare a gazelor sunt umplute în mod adecvat, organizând achiziții comune de gaze la nivelul UE și economisind energie”.
Importurile rusești de petrol și cărbune au fost eliminate treptat. Interzicerea importului de țiței rusesc a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de o interdicție a importului de produse petroliere rusești, cum ar fi motorina și kerosen, la 5 februarie 2023. Din decembrie 2022, țițeiul rusesc a încetat să intre în Țările de Jos, având în vedere 30 de % din importurile de țiței în 2022 în ansamblu.

Pe lângă interzicerea importului de țiței și produse petroliere rusești, statele membre UE au decis, de asemenea, să stabilească un plafon de preț. Scopul principal al sancțiunilor este de a lovi finanțele guvernului rus. Se estimează că sancțiunile numai asupra țițeiului îl costă în jur de 160 de milioane de euro în venituri pierdute zilnic. Pierderea estimată va fi mai mare odată ce efectele sancțiunilor asupra produselor petroliere vor fi cunoscute.

Importurile de cărbune rusesc au fost interzise începând cu 10 august 2022, iar cărbunele rusesc nu mai intră în Țările de Jos. S-au găsit furnizori alternativi în Australia și Africa de Sud pentru a umple deficiențele.

Acum, practic nu există gaz rusesc care intră în Țările de Jos prin conducte. Înainte de războiul din Ucraina, gazul rusesc reprezenta 25% din importurile olandeze. Europa în ansamblu și-a redus considerabil importurile de gaze rusești. Înainte de război, gazul rusesc reprezenta aproximativ 45% din importuri, în timp ce acum reprezintă aproximativ 10%.

Procentul de GNL importat din Rusia s-a redus și el la jumătate, de la 30% în 2021 la 15% acum. Reducerea importurilor de gaze din Rusia a fost în mare parte compensată de importul de GNL, dar și de dublarea importurilor de gaze din Belgia și creșterea importurilor de gaze din Regatul Unit.

Volumul de GNL importat din Rusia a rămas aproximativ același în 2022 ca în 2021. Dar dublarea importurilor de GNL în ansamblu – inclusiv GNL din alte țări decât Rusia – a însemnat că procentul de GNL importat din Rusia a scăzut din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Olanda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.