Republica Moldova devine grânarul Europei! Fermierii au exportat cereale în sumă de 370 milioane de dolari

13 Feb. 2023, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Feb. 2023, 10:46 // Actual //  bani.md

Urmare a recoltei bogate de cereale din anul 2021, Republica a reușit să aibă exporturi fabuloase de cereale. Livrările au constituit 370 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Exporturile de cereale au fost de 11,67% din totalul livrărilor de mărfuri și produse și 2,69% din PIB. Republica Moldova se află pe locul șapte în topul țărilor exportatoare din totalul de 13.

Potrivit datelor instituției financiare, la nivel național, cel mai mare exportator de cereale din regiune a fost Ucraina, cu exporturi de 11,8 miliarde USD în 2021, urmată de Rusia (exporturi de 9,2 miliarde USD). Printre exportatorii mijlocii din regiune s-au numărat România (exporturile de 4,3 miliarde USD), Bulgaria (2 miliarde USD) și Serbia (0,9 miliarde USD). S-au remarcat și alte trei țări – Turcia, Moldova și Grecia – cu vânzări externe de cereale între 0,3 miliarde USD și 0,5 miliarde USD în 2021. Restul țărilor – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat exporturi marginale de cereale ca fiind locale producția este destinată în principal pieței interne.

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din clasament. Un exemplu remarcabil este Ucraina. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din totalul exporturilor Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării în 2021. Moldova a urmat exemplul, cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor.

S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

În ceea ce privește contribuția economică a producției de cereale, măsurată prin excedentul comercial al sectorului în raport cu PIB, Ucraina se evidențiază clar, cu o rată de 5,9% în 2021. Moldova și Bulgaria se bazează, de asemenea, puternic pe cereale excedent comercial de cereale pentru generarea de valută, deoarece excedentul lor comercial a atins 2,5%, respectiv 2,4% din PIB, în 2021.

Ucraina a fost țara OCEMN cu cel mai mare exces producția de cereale, cu un raport de dependență de import de -241,9%, adică exporturile sale nete au depășit de 2,4 ori intern cerere. Bulgaria s-a clasat pe locul al doilea, cu exporturile nete de cereale depășind de 1,6 ori cererea internă. Acestea doua țările au fost urmate la mare distanță de exportatorii neți de cereale rămași din regiune – Rusia, Serbia, Moldova și România.

În ceea ce privește anul 2022, fermierii moldoveni au fost grav afectați de secetă. Producția agricolă a înregistrat cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021.

Datele Biroului Național de Statistă relevă că recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.