Republica Moldova devine grânarul Europei! Fermierii au exportat cereale în sumă de 370 milioane de dolari

Urmare a recoltei bogate de cereale din anul 2021, Republica a reușit să aibă exporturi fabuloase de cereale. Livrările au constituit 370 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Exporturile de cereale au fost de 11,67% din totalul livrărilor de mărfuri și produse și 2,69% din PIB. Republica Moldova se află pe locul șapte în topul țărilor exportatoare din totalul de 13.

Potrivit datelor instituției financiare, la nivel național, cel mai mare exportator de cereale din regiune a fost Ucraina, cu exporturi de 11,8 miliarde USD în 2021, urmată de Rusia (exporturi de 9,2 miliarde USD). Printre exportatorii mijlocii din regiune s-au numărat România (exporturile de 4,3 miliarde USD), Bulgaria (2 miliarde USD) și Serbia (0,9 miliarde USD). S-au remarcat și alte trei țări – Turcia, Moldova și Grecia – cu vânzări externe de cereale între 0,3 miliarde USD și 0,5 miliarde USD în 2021. Restul țărilor – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat exporturi marginale de cereale ca fiind locale producția este destinată în principal pieței interne.

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din clasament. Un exemplu remarcabil este Ucraina. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din totalul exporturilor Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării în 2021. Moldova a urmat exemplul, cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor.

S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

În ceea ce privește contribuția economică a producției de cereale, măsurată prin excedentul comercial al sectorului în raport cu PIB, Ucraina se evidențiază clar, cu o rată de 5,9% în 2021. Moldova și Bulgaria se bazează, de asemenea, puternic pe cereale excedent comercial de cereale pentru generarea de valută, deoarece excedentul lor comercial a atins 2,5%, respectiv 2,4% din PIB, în 2021.

Ucraina a fost țara OCEMN cu cel mai mare exces producția de cereale, cu un raport de dependență de import de -241,9%, adică exporturile sale nete au depășit de 2,4 ori intern cerere. Bulgaria s-a clasat pe locul al doilea, cu exporturile nete de cereale depășind de 1,6 ori cererea internă. Acestea doua țările au fost urmate la mare distanță de exportatorii neți de cereale rămași din regiune – Rusia, Serbia, Moldova și România.

În ceea ce privește anul 2022, fermierii moldoveni au fost grav afectați de secetă. Producția agricolă a înregistrat cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021.

Datele Biroului Național de Statistă relevă că recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.