Francezii au exportat mai puțin vin, dar au câștigat mai mulți bani

În 2022, Franța a exportat mai puțin vin și băuturi spirtoase, dar din cauza inflației în termeni de valoare vânzările au crescut cu aproximativ 11%, anunță Federaţia exportatorilor francezi de vinuri şi băuturi spirtoase (FEVS).

Potrivit sursei citate, vânzările peste hotare de vin şi băuturi spirtoase, a doua categorie de produse exportate de Franţa după aeronautică, au crescut cu 10,8% în termeni de valoare, până la un nou record de 17,2 miliarde de euro, a precizat FEVS.

În termeni de volum însă, exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase au scăzut cu 3,8% din cauza unei producţii slabe de vin în anul 2021, ca urmare a pagubelor provocate de îngheţ precum şi problemelor de logistică, a adăugat FEVS.

Produsul cu cele mai bune performanţe a fost şampania, în cazul cărora exporturile au crescut cu 8,5% în termeni de volum şi cu 20% ca valoare. De asemenea, după o creştere explozivă în ultimii doi ani, exporturile de coniac s-au majorat şi în 2022 cu 9% în termeni de valoare, dar au scăzut cu 4% în termeni de volum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Exporturile spre SUA, de departe cea mai mare piaţă pentru vinurile şi băuturile spirtoase franceze, au crescut cu 14%, până la 4,7 miliarde de euro şi în prezent sunt responsabile pentru mai mult de un sfert din valoarea totală a exporturilor franceze de vin şi băuturi spirtoase.

Exporturile spre Marea Britanie, a doua cea mai importantă piaţă pentru Franţa, au crescut cu aproape 7% în termeni de valoare, până la 1,7 miliarde de euro, ajutate şi ele de inflaţie.

În schimb, restricţiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19 în China au afectat anul trecut exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase în acea regiune, însă Cesar Giron se aşteaptă la o revenire în acest an după ce Beijingul a ridicat restricţiile.

Războiul dintre Rusia şi Ucraina a redus la jumătate exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase spre Rusia însă Giron a subliniat că este vorba de o piaţă relativ mică raportată la exporturile totale. Războiul a avut mai degrabă un impact indirect ca urmare a majorării preţurilor la energie şi a cerealelor necesare pentru producţia de votcă.

#bauturi spirtoase #vin #vanzari #export #Franta #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM