Calea ferată a Putin: liderul de la Kremlin călătoreşte cu trenuri blindate din motive de securitate

14 Feb. 2023, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Feb. 2023, 17:36 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a construit o reţea feroviară secretă, cu staţii aferente, pentru a ajunge la reşedinţa sa din ţară. Ştirea, difuzată pe Telegram de organul de presă independent «Proekt Media», urmează celei de ieri, potrivit căreia, de la începutul invaziei Ucrainei, liderul rus a recurs tot mai mult la un tren personal blindat din motive de securitate.

„Toate principalele reşedinţe ale lui Vladimir Putin au fost conectate prin linii de cale ferată, iar în apropiere au fost construite gări secrete”, dezvăluie „Proekt”, subliniind că cel puţin trei locaţii sunt conectate prin această reţea. În special, pe teritoriul Parcului Naţional Valdai a fost identificată o gară cu heliport: asta are loc lângă satul Dolgiye Borody, la aproximativ 435 de kilometri nord-est de Moscova, unde Putin şi-a construit o reşedinţă.

Trei locuitori ai zonei au confirmat pentru „Proekt” că gara şi o linie de cale ferată specială au fost construite special pentru şeful statului.

Un fost mecanic de tren care lucrează la tronsonul Moscova-Sankt Petersburg a explicat că şinele de lângă Valdai sunt „în stare groaznică”. Când a fost construită linia specială care duce la reşedinţa lui Putin, doar o parte din şine au fost reparate, în timp ce restul au rămas aşa cum erau. S-a spus că este o modalitate de a izola şi mai mult reşedinţa ţarului.

Foloseşte tot mai puţin avioanele

În plus, potrivit imaginilor din satelit, în 2015 a apărut staţia Novo-Ogaryovo, care se află la 400 de metri de reşedinţa lui Putin din regiunea Moscova. „Această staţie”, explică Proekt, „este ascunsă în spatele unui gard înalt, pe care sunt instalate camere de supraveghere la fiecare 10 metri. În 2017, în apropierea reşedinţei de vară a lui Bocharov Ruchey, din Soci, au apărut şi o platformă şi o nouă ramură de cale ferată”.

O investigaţie a Centrului Dosar, un proiect de investigaţie fondat de fostul oligarh şi oponent rus Mihail Hodorkovski, a relevat că Putin „călătoreşte din ce în ce mai puţin cu avioane prezidenţiale, dar într-un tren personal blindat special”.

Trenul blindat al lui Putin, potrivit „Novaia Gazeta”, s-ar afla într-o curte feroviară a gării Kalanciovskaia, în centrul Moscovei, unde există deja un terminal privat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.