Ucraina a început să producă obuze de artilerie împreună cu o țară NATO din Europa Centrală

Compania ucraineană producătoare de armament Ukroboronprom a anunţat miercuri că a demarat producţia în comun de obuze de artilerie împreună cu o ţară europeană care este membră NATO, adăugând că intenţionează să producă şi alte tipuri armament şi echipamente militare împreună cu aliaţii, transmite Reuters.

Ukroboronprom nu a dezvăluit despre ce ţară membră NATO este vorba dar a precizat că a început să producă obuze pentru sistemele de mortier calibrul 120 de milimetri, un tip muniţie care este foarte cerut în Ucraina în contextul invaziei ruseşti.

„Acest obuz este primul produs din cooperarea noastră cu o ţară membră a NATO. Nu se va termina cu obuze, în curând vă vom arăta şi alte produse realizate împreună cu ţările partenere”, a declarat purtătoarea de cuvânt de la Ukroboronprom, Natalia Sad.

Aceasta nu a dezvăluit identitatea ţării NATO cu care colaborează Ukroboronprom, din motive de securitate, dar a confirmat că este vorba de o ţară din Europa Centrală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#artilerie #obuze #producere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.