Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, se va retrage din funcţie la sfârşitul lunii iunie, cu aproape un an înainte de expirarea mandatului său, în urma criticilor referitoare la gestionarea deficitară a problemei climatice în timpul conducerii sale.
Insituţia a emis miercuri o declaraţie în care spune că Malpass, numit de fostul preşedinte american Donald Trump, a informat consiliul de administraţie cu privire la decizia sa de a demisiona după patru ani la cârma instituţiei.
„A fost o onoare şi un privilegiu enorm să servesc ca preşedinte al principalei instituţii de dezvoltare din lume alături de atât de mulţi oameni talentaţi şi excepţionali”, a spus Malpass într-un comunicat.
În ultimul an, SUA şi alţi mari acţionari ai Băncii Mondiale au presat instituţia să-şi intensifice eforturile pentru abordarea provocărilor globale, inclusiv a schimbărilor climatice, alături de mandatul său tradiţional de combatere a sărăciei globale.
Această presiune s-a intensificat după ce Malpass a refuzat să spună dacă crede în schimbările climatice cauzate de om la o conferinţă din septembrie, în ciuda întrebărilor repetate. Mai târziu a declarat că a fost înţeles greşit.
Săptămâna trecută, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a cerut conducerii băncii să pună în aplicare „rapid” reforme pentru a debloca mai mulţi bani în vederea abordării schimbărilor climatice.
SUA este cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale şi, în mod tradiţional, numeşte preşedintele.
Banca Mondială este unul dintre marii finanțatori ai Republicii Moldova. Banca Mondială a contribuit cu peste 2,9 miliarde de lei sub formă de împrumuturi și peste un miliard de lei sub formă de granturi în anul 2022.
