Răspunsul cu dus întors al lui Recean despre vânzarea terenurilor străinilor

Premierul desemnat, Dorin Recean, întrebat despre vânzarea terenurilor agricole, în timp ce își prezenta Programul de guvernare, a spus că: „în funcție de ce vrem să facem – politică sau agricultură”.

„Ce vrem să facem din asta politică sau productivitate economică. Noi trebuie să oferim cetățenilor posibilitatea să valorifice terenurile. Asta va face Guvernul vom crea oportunități ca cetățenii din agricultură să producă agricultură cu valoare adăugată înaltă”, a punctat Recean de la tribuna Parlamentului.

În prezent legislația interzice deținerea în proprietate a terenurilor de către străini.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3,3 milioane de hectare, inclusiv: 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine. În prezent există mai mult breșe în legislație care permit străinilor să dețină terenuri. Datele neoficiale arată că circa 15% din totalul terenurilor agricole ale Republicii Moldova sunt deținute de străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Recean #terenuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările UE au aprobat transferul veniturilor din activele rusești înghețate către Ucraina, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky.

Potrivit acestuia, doar anul acesta Kievul poate primi 3 miliarde de euro. „90% din încasări vor merge către sprijinul militar. Rusia trebuie să plătească pentru daunele cauzate de războiul său agresiv”, a scris Lipavsky pe rețeaua de socializare X.

V rámci EU jsme dnes rozhodli o převedení výnosů ze zmražených aktiv ruské centrální banky ve prospěch Ukrajiny. Jen za tento rok může jít až o 74 miliard korun.

90 % z výnosů půjde na vojenskou podporu. Rusko musí zaplatit za škody napáchané svojí agresivní válkou.

— Jan Lipavský (@JanLipavsky) May 21, 2024

Se așteaptă ca activele rusești să genereze un profit de aproximativ 5 miliarde de euro anual. Ucraina va primi aceste fonduri de două ori pe an, a scris anterior Bloomberg. Conform planurilor UE, Ucraina va primi venit net din activele primite din 15 februarie 2024. Totodată, profitul care s-a acumulat înainte de această dată va fi rezervat pentru acoperirea eventualelor riscuri – de exemplu, în cazul pretențiilor din partea Rusiei.

După ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană și țările G7 au înghețat aproximativ 280 de miliarde de dolari ale Băncii Centrale a Rusiei sub formă de numerar și titluri de valoare. Ministerul rus de Finanțe a estimat volumul activelor blocate la aproximativ 300 de miliarde de dolari. Majoritatea acestora se află în depozitul belgian Euroclear.

Conform rezultatelor de anul trecut, Euroclear a primit venituri din activele rusești în valoare de 4,4 miliarde de euro, iar de la începutul acestui an – alte 1,6 miliarde Potrivit surselor Financial Times, profiturile totale până în 2027 ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro.

În cadrul discuției privind modul de utilizare a activelor înghețate, Statele Unite s-au oferit să ofere Kievului un împrumut garantat cu veniturile viitoare din acestea. Astfel, Ucraina va putea primi ajutor de 50 de miliarde de dolari în această vară, pe care se bazează Washingtonul. Acest plan a fost susținut de Germania, care ar putea fi un „pas decisiv” pentru implementarea sa, au spus surse Bloomberg.

Kremlinul a numit înghețarea activelor rusești „furt” și o încălcare a dreptului internațional. Posibila lor confiscare ar fi „un cui solid în viitorul sicriu al întregului sistem de economic occidentale”, precum și „subiectul procedurilor judiciare”, a subliniat Kremlinul.