Economia Moldovei, dezumflată! BERD estimează o scădere de 4,7%

Economia Republicii Moldova va înregistra o scădere de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024, arată raportul BERD – Perspectivele economice regionale.

Estimările BERD relevă că în 2022 economia Republicii Moldova va scădea cu 4,7%, însă datele nu sunt finale.

Ultimele datele ale Biroului Național de Statistică arată că în nouă luni ale anului 2022 PIB-ul țării a însumat 197,8 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin față de perioada similară a anului precedent.

Experții BERD notează că regiunea Europei de Est și a Caucazului s-ar putea confrunta cu o incertitudine enormă pe termen scurt din cauza războiului în curs de desfășurare din Ucraina. Aceștia subliniază că, în Moldova, veniturile reale mai mici și eșecurile persistente în domeniul energiei vor duce probabil la un al doilea an de scădere a producției, deși mai blândă decât în 2022. O îmbunătățire a perspectivelor globale în 2024 va avea un impact pozitiv asupra redresării economice a Moldovei. De asemenea, este posibil ca inflația în întreaga regiune să rămână peste țintă, în special în Ucraina și Moldova, unde calea spre normalizare va fi probabil mai lungă. Întreaga regiune rămâne foarte vulnerabilă nu numai la războiul prelungit din Ucraina, ci și la tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan.

Anterior, Fondul Monetar Internațional a prognozat recent că declinul economiei Moldovei va fi de 1,5% în 2022, iar PIB-ul va crește cu 1,5% în 2023.

Guvernul moldovean a anunțat anterior că în 2022, PIB-ul va scădea cu 3% – până la 278,2 miliarde de lei, iar în 2023, PIB-ul va crește cu 2% – până la 308,8 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.