Eşecurile capitalismului: Distrugerea sistemelor de irigaţii. Țevile au fost duse la fier vechi

17 Feb. 2023, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2023, 11:52 // Actual //  bani.md

Conform datelor din fondul funciar al Republicii Moldova la începutul anului 2022, suprafața terenurilor amenajate pentru irigare constituie 215,9 mii ha, dintre care terenurile arabile ocupă 201,9 mii ha (93,51 %), plantații multianuale – 12,9 mii ha (5,97 %) dintre care 10,8 mii ha (4,98%) – livezi și 2 mii ha (0,92 %) – plantații viticole. Suprafața terenurilor desecate constituie 58,2 mii hectare.

În 1992 suprafața terenurilor amenajate pentru irigare constituia 320 mii ha și a fost valorificate resurse de apă în volum total de 692 mil m3 , inclusiv din Nistru (64%), Prut (25%) și alte surse (11%).

Suprafața terenurilor s-a redus semnificativ, în prezent și pot fi asigurate cu irigare circa 40 mii ha. Suprafața fizică care actualmente se irigă este de 4,0-6,0 mii ha.

Conform datelor Agenției „Apele Moldovei”, în țară sunt 78 de Sisteme Centralizate de Irigare (SCI) cu aria de acoperire a 131,7 mii ha. Starea tehnică în care se află sistemele centralizate de irigare (SCI) în prezent este dezastruoasă, 51% din totalul celor 78 SCI sunt ruinate/distruse, 22% – sunt nefuncționale, iar 27% – sunt funcționale parțial.

Resursele apelor de suprafață în Republica Moldova sunt reprezentate de 6 500 cursuri de apă permanente sau intermitente cu o lungime totală de circa 27 000 km, inclusiv râurile mari: Nistru (652 km), Prut (705 km), Răut (286 km).

Cele mai importante resurse de apă de suprafață (72% din resurse disponibile sau 4 000 mil m3 /an) sunt aduse din exteriorul țării cu râurile transfrontaliere Nistru și Prut, care sunt gestionate în comun cu Ucraina și România în baza acordurilor interstatale.

Volumul apelor de suprafață, care potențial poate fi concentrat în interiorul țării în mai mult de 4 000 de bazine de acumulare, constituie circa 1 320 mil m3, dintre care disponibile pentru utilizare sunt 800 mil m3 /an sau 15 % din totalul resurselor de apă disponibile. În anii ’80 ai secolului trecut, sectorul de irigare reprezenta principalul utilizator de apă. Însă, din diferite motive dinamica utilizării apei în ultimii ani s-a schimbat considerabil.

Volumul relativ redus de ape folosite la irigație este condiționat atât de particularitățile naturale (debitul redus și insuficiența de precipitații, riscul sporit de salinizare a solurilor), cât și de posibilitățile tehnico-economice de utilizare a apei pentru irigare. Astfel, consumul maxim al apei pentru irigare se atestă în raioanele situate în proximitatea râurilor Nistru și Prut, care dispun de capacități mari de captare, transportare și utilizare a apei în aceste scopuri, inclusiv (în descreștere) Dubăsari, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Briceni, Soroca, Edineț, Ungheni, Căușeni, Râșcani.

Zone cu potențial de irigare semnificativ, care pot fi asigurate cu apă, în perspectivă sunt terenurile agricole amplasate istoric în aria de acoperire a sistemelor centrale de irigare de-a lungul râurilor Nistru (64 %), Prut (25 %) și bazine de acumulare în interiorul țării (11%), care sunt și principalele surse de apă pentru irigare. Suprafața acestor terenuri este de circa 300 mii ha.

Din cele peste 4 000 de bazine de acumulare (iazuri și lacuri de acumulare) de care dispune Republica Moldova, 28 au un volum de peste 1 mil m3, 47 sunt în gestiunea entității responsabile de gospodărirea apelor, restul – sunt gestionate de autoritățile administrației publice locale. 42 de bazine sunt destinate irigării și 5 – pisciculturii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.