Viață de vis pentru studenții moldoveni în altă țară! Patru din cinci învață în UE

România găzduiește 4 din 5 studenți moldoveni ce au ales să-și facă studiile în Uniunea Europeană, arată datele Uniunii Europene.

Potrivit Eurostat din 2020, alte 5,56% aleg Germania, urmată de Franța (2,39%) și Bulgaria (2,25%). Danemarca, Italia, Cehia și Austria sunt și ele destinații academice preferate de cetățenii moldoveni.

În total, Uniunea Europeană se bucură de prezența a 14 455 studenți moldoveni în instituțiile sale de învățământ terțiar.

În țară numărul studenților se reduce dramatic. Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2022. S-a ajuns la 56800 de studenți față de 59600 în 2021. Este cel mai mic nivel începând cu anii 1997, 1998.

Migrația influențează numărul studenților. În 2022 sunt în țară circa 155 de mii de tineri, iar 79,5 mii – peste hotare. Din 2014 și până în 2022 în Republica Moldova reducerea demografică este din contul celor care se află în țară, iar scăderea numărului de studenți este cel mai mult influențată de: demografie și migrație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#UE #moldoveni #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele mai faimoase logouri din lume au pornit, adesea, de la idei croite pe fugă. Este și cazul „swoosh-ului” Nike, creat în 1971 de studenta Carolyn Davidson pentru doar 35 de dolari — un preț simbolic pentru o marcă ce avea să atingă, cinci decenii mai târziu, o capitalizare de aproape 2 trilioane de dolari.

Istoria a fost rememorată de PR-experta și fondatoarea BackDoorAgency, Iana Ziablina, care a subliniat cât de neașteptate pot fi scânteile de geniu. În plină criză de identitate, profesorul de contabilitate Phil Knight — pe atunci co-fondator al Blue Ribbon Sports, distribuitor al pantofilor japonezi Onitsuka Tiger — a realizat că parteneriatul cu furnizorul din Japonia se apropie de final. Soluția: lansarea unei linii proprii de încălțăminte sport, cu producție deja contractată într-o fabrică din Mexic, dar fără nume și fără logo.

Knight i-a cerut lui Davidson, studentă la design grafic, o idee „măcar acceptabilă” de simbol care să fie aplicat rapid pe cele 300 de perechi aflate pe banda de producție. Dintre câteva schițe, singura care a trezit interes a fost o bifă fluidă — interpretată fie ca aripa zeiței grecești Nike, fie ca un semn de validare. Entuziasmul a fost modest, însă constrângerile de timp au consfințit alegerea.

Numele Nike a venit la scurt timp, propus de angajatul Jeff Johnson, inspirat de un vis în care îi apăruse zeița victoriei.

Astăzi, „swoosh-ul” întruchipează viteză, victorie, mișcare continuă și spirit de aprobarea („bifa” universală). Carolyn Davidson a colaborat încă o perioadă ca freelancer, apoi a părăsit profesia. În 1983, compania i-a mulțumit oficial: i-a oferit un inel cu logo-ul și un pachet consistent de acțiuni, gest care i-a asigurat confortul financiar.

Ziablina notează că logouri legendare au avut adesea începuturi similare: Apple a simplificat obsesiv simbolul mușcat al mărului pentru a transmite accesibilitate, iar Rolling Stones au ales faimoasa limbă scoasă într-un spirit de rebeliune. Lecția, spune experta: „Uneori inspirația lovește într-un taxi, la o prelegere sau într-un moment de revoltă — iar acea scânteie poate construi o identitate de miliarde”.