Era de linişte de după Războiul Rece apune încet. Ţările lumii s-au înrolat într-o cursă a înarmării fără precedent

Războiul declanşat de Vladimir Putin în Ucraina în urmă cu aproape un an a reprezentat un semnal de alarmă pentru ţările din întreaga lume. Tot mai multe naţiuni sunt gata să renunţe la politicile pacifiste specifice erei de după Războiul rece şi să se înroleze într-o cursă pentru supremaţia militară pe glob, scrie Bloomberg.

La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, guvernul polonez a adoptat o lege pentru consolidarea forţei sale armate şi a început să realizeze achiziţii de echipament şi tehnologie militară.

În contextul războiului care nu pare să se termine prea curând, Polonia a creat un plan de expansiune militară impresionat. El presupune obţinerea a 500 de sistem HIMARS, 700 de piese de artilerie grea (de peste şase ori mai multe decât posedă Germania) şi de trei ori mai multe tancuri moderne decât ar putea aduna Marea Britanie şi Franţa împreună.

Guvernele din întreaga lume trag învăţăminte din primul mare război din Europa de după 1945, reevaluând totul, de la stocurile de muniţie la sistemele de armament şi liniile de aprovizionare, potrivit unor actuali şi foşti oficiali din domeniul apărării şi din NATO. Unele naţiuni reexaminează chiar doctrinele de apărare care oferă direcţiipentru ce fel de războaie trebuie să se pregătească.

„Aceasta povestea sfârşitului erei de pace de după Războiul Rece, care s-a încheiat la 24 februarie 2022. Toate armatele lumii merg în direecţia înarmării pentru că este clar acum că niciuna – nici măcar SUA – nu are toate instrumentele necesare pentru purtarea unui război la scară mare”, a declarat Francois Heisbourg, analist şi consilier pe probleme de securitate şi apărare din Franţa.

Pentru cei mai mulţi vecini ai Ucrainei, declanşarea conflictului s-a tradus într-o creştere imediată a cheltuielilor pentru apărare şi o creştere a capacităţii interne de producţie de tancuri şi apărare aeriană.

Pentru majoritatea statelor membre NATO, războiul a fost un şoc. Acestea au profitat căderea Uniunii Sovietice, reducând bugetele de apărare, punând capăt recrutării şi eliminând sau vânzând mari cantităţi de echipamente, în ideea că un război terestru major nu mai reprezenta un scenariu pentru care ar trebui să fie pregătite.

Germania, a cărei jumătate vestică avea mii de tancuri în anii 1980, are acum 321, potrivit Military Balance, un compendiu anual de date privind apărarea realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Marea Britanie.

Marea Britanie, care a alocat 4% din produsul intern brut pentru o forţă armată de 325.000 de oameni la mijlocul anilor 1980, cheltuieşte acum aproximativ jumătate din această sumă pentru o forţă combinată de 150.000 de oameni.

Scăderea cheltuielilor a atins punctul culiminant în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Mulţi oficiali europeni şi americani cred că Putin este hotărât să aducă Rusia fostei în limitele fostelor graniţe sovietice şi va căuta să îşi reconstruiască armata, indiferent de rezultatul războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #mondial #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la un milion de ruși au fugit în străinătate în primul an de la invazia Kremlinului în Ucraina. Acum, mii se întorc acasă, oferind o victorie propagandistică președintelui Vladimir Putin și un impuls pentru economia sa de război, scrie Bloomberg.

În condițiile în care războiul încă face ravagii, iar omul care l-a început este pe cale să își asume un nou mandat de șase ani la putere, mulți ruși se confruntă cu o alegere dificilă. Confruntându-se cu respingeri la reînnoirea permiselor de ședere, cu dificultăți în ceea ce privește transferul de muncă și de bani în străinătate și cu un număr limitat de destinații care îi mai primesc, aceștia aleg să pună capăt autoexilului.

“Afacerea nu a funcționat, nimeni nu ne așteaptă cu adevărat” în străinătate, a declarat Alexey, un fost consultant politic în vârstă de 50 de ani din Moscova, care s-a mutat în Georgia pentru a lucra ca antreprenor după ce a fost reținut la un miting anti-război în capitala rusă. El s-a întors când finanțele afacerii sale s-au epuizat, a spus Alexey. El și alte persoane intervievate de Bloomberg au cerut să nu-și dezvăluie numele de familie din motive de securitate.

Invazia din februarie 2022 a provocat un exod în masă din Rusia la o scară nemaiîntâlnită de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Mulți au plecat pentru a înregistra disidența față de război, dar și de teama de mobilizare. Când Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezerviști în septembrie 2022, a declanșat un nou val de plecări a sute de mii de persoane.

Fluxul de plecări a încetinit, dacă nu s-a inversat. În iunie, Kremlinul s-a lăudat că jumătate dintre toți cei care au fugit în acele zile de început s-au întors deja, iar acest lucru pare să reflecte statisticile disponibile din cele mai populare țări de destinație, precum și datele furnizate de companiile de relocare. Pe baza datelor clienților unei firme de relocalizare, Finion din Moscova, se estimează că 40%-45% dintre cei care au plecat în 2022 s-au întors în Rusia, a declarat directorul companiei, Viaceslav Kartamyshev.

Putin a lăudat întoarcerea oamenilor de afaceri, a antreprenorilor și a specialiștilor cu înaltă calificare ca fiind o “tendință bună”. El consideră că afluxul este un semn de sprijin pentru politicile sale, indiferent de motivele reale ale întoarcerii lor acasă, și o dovadă că rușii au “un sentiment de apartenență, o înțelegere a ceea ce se întâmplă”.

Poveștile de revenire sunt folosite în mod activ în propagandă ca o confirmare a “rusofobiei” din Occident, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoare a firmei de consultanță politică R.Politik și senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center. Pentru Putin, acest lucru contează, deoarece “îl alimentează, îi oferă dovezi suplimentare că a avut dreptate”, a spus ea.

Mii de expatriați care se întorc în țară ajută, de asemenea, Rusia să facă față sancțiunilor din timpul războiului și să obțină o performanță economică solidă. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, migrația inversă a adăugat probabil între o cincime și o treime la creșterea economică anuală de 3,6% a Rusiei în 2023.

Cu toate acestea, lucrătorii care se întorc în țară constituie doar un procent estimat la 0,3% din numărul total de angajați. Acest lucru nu contribuie prea mult la atenuarea penuriei acute de pe piața forței de muncă, dar evidențiază contribuția supradimensionată a repatriaților la activitatea economică.